ULTIMĂ
ORĂ

A apărut draftul de BUGET pe 2026! La ce MINISTERE se duc cei mai mulți bani și de unde se TAIE drastic!

A apărut draftul de BUGET pe 2026! La ce MINISTERE se duc cei mai mulți bani și de unde se TAIE drastic!

Elaborarea proiectului de buget pentru anul 2026 a declanșat tensiuni majore în interiorul coaliției de guvernare. Întârzierea documentului față de calendarul obișnuit este dublată de divergențe profunde între partenerii politici, în special în ceea ce privește alocările financiare pentru programele de asistență socială.

CITEȘTE ȘI: Medicii Boțu, Ușurelu și Stănică-echipa de forță a SJU Pitești! Peste 1500 de intervenții anuale. Vieți salvate, oameni vindecați!

Disputa principală se concentrează pe „pachetul de solidaritate” propus de PSD. Social-democrații solicită fonduri de aproximativ 3,4 miliarde de lei pentru a susține pensionarii cu venituri mici, mamele și familiile vulnerabile. Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor și ceilalți parteneri de guvernare susțin că pot fi alocate doar între 1,5 și 1,7 miliarde de lei. Această diferență semnificativă de viziune a dus la un blocaj în adoptarea bugetului, conform datelor apărute în spațiul public.

Cum sunt distribuiți banii pe ministere în proiectul pentru 2026

Draftul actual al bugetului stabilește, conform Romaniatv.net, modul în care vor fi repartizate fondurile către principalele instituții ale statului, evidențiind scăderi pentru majoritatea domeniilor, cu excepția Apărării și a Mediului:

  • Ministerul Muncii: 57,7 miliarde de lei (în scădere de la 60,6 miliarde de lei în 2025)
  • Ministerul Educației: 57,3 miliarde de lei (în scădere de la 60,2 miliarde de lei în 2025)
  • Ministerul Apărării: 44 miliarde de lei (în creștere de la 36,8 miliarde de lei în 2025)
  • Ministerul Transporturilor: 37,4 miliarde de lei (în scădere de la 43,2 miliarde de lei în 2025)
  • Ministerul Afacerilor Interne: 34,7 miliarde de lei (față de 33 miliarde de lei în 2025)
  • Ministerul Agriculturii: 25,9 miliarde de lei (față de aproximativ 25,7 miliarde în 2025)
  • Ministerul Sănătății: 22 miliarde de lei (în scădere de la 23,6 miliarde de lei în 2025)
  • Ministerul Dezvoltării: aproximativ 19 miliarde de lei (față de 21,2 miliarde în 2025)
  • Ministerul Fondurilor Europene: 11,9 miliarde de lei (sumă similară cu cea din 2025)
  • Ministerul Mediului: 5,7 miliarde de lei (în creștere de la 4,65 miliarde lei în 2025)
  • Ministerul Energiei: 5,6 miliarde de lei (în scădere drastică de la 15,27 miliarde lei în 2025)
  • Ministerul Justiției: 4,1 miliarde de lei (față de aproximativ 8,8 miliarde în 2025)
  • Ministerul Economiei: 3,3 miliarde de lei (față de aproximativ 7 miliarde în 2025)
  • Ministerul Afacerilor Externe: 1,6 miliarde de lei (față de aproximativ 3 miliarde de lei în 2025)

Într-o analiză realizată, expertul economic Adrian Negrescu consideră că actualul proiect de buget este mai ancorat în realitate decât cel de anul trecut, deși este marcat de constrângeri financiare severe.

„Legea bugetului, așa cum arată ea în momentul de față, pleacă de la niște premise extrem de rezervate legate de evoluția economică în 2026 și de cheltuielile publice. Este un proiect de buget mai realist decât cel de anul trecut, să ne aducem aminte că în 2025 fostul guvern visa la o creștere economică de 2,5%, estima niște încasări suprarealiste de peste 10 miliarde de lei dintr-un segment absolut ieșit din comun – digitalizare – unde nu există niciun fel de buget național nicăieri în lumea asta”, a declarat Adrian Negrescu pentru sursa citată.

Analistul avertizează însă că România trebuie să facă economii masive pentru a respecta țintele de deficit bugetar impuse. „Este un buget prins în piuneze de situația deficitului bugetar, de faptul că trebuie să reducem deficitul bugetar la 6,2% și asta înseamnă că trebuie să facem economii de minimum 15 miliarde de euro în 2026 pentru a ne încadra în țintele de deficit. Este un buget în care accentul se pune pe investiții, dar nu din fonduri naționale, ci din fonduri europene. Altfel spus, situația bugetului pe 2026 depinde în mod decisiv de modul în care vom atrage sau nu fondurile europene, aproape 10 miliarde de euro din PNRR și chiar 6 miliarde de euro din celelalte fonduri europene”, explică acesta.

O altă problemă majoră semnalată de expert este povara datoriei publice, care a ajuns la niveluri alarmante.

„Iar la capitolul împrumuturi, vedem un lucru șocant de-a dreptul, faptul că în acest an vom plăti rate și dobânzi la creditele luate în anii trecuți de 30 de miliarde de euro. O sumă uriașă, ceea ce demonstrează situația financiară în care se află statul român”, a subliniat Adrian Negrescu.

În ceea ce privește încasările la buget, analistul este de părere că majorările de taxe aplicate anterior vor asigura veniturile necesare. „Nu am emoții legate de veniturile bugetare, pentru că în acest an, de pe urma creșterii taxelor din anul trecut, practic de pe urma creșterii TVA, a accizelor, toate acestea vor aduce la buget aproape 35 de miliarde de lei în plus față de anul trecut, motiv pentru care nu cred că va fi o problemă să respectăm ținta de deficit bugetar, ci doar de a respecta ceea ce ne-am asumat din punct de vedere investițional”, precizează Negrescu.

Totuși, stabilitatea acestui plan depinde de factori externi și de evoluția geopolitică. „Pe de altă parte știm un lucru sigur, că 2026 ar trebui să se bazeze pe un curs euro cât de cât stabil și să sperăm că nu vom avea crize economice majore care să dea peste cap toată această construcție bugetară, cum este, din păcate, cea creată de situația din Iran”, a concluzionat analistul economic.

Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp

Ziarul-Obiectiv
Abonează-te la știri
Introdu adresa ta de email și primește săptămânal un email cu cele mai importante știri!
© 2024 Ziar Obiectiv.