Începând cu anul 2026, sistemul de sprijin destinat transportului persoanelor cu dizabilități a fost modificat prin eliminarea definitivă a bonurilor de carburant pe suport de hârtie. În prezent, beneficiarii utilizează un card electronic pe care statul virează sumele aferente, valorile ajutorului financiar rămânând aceleași ca în perioada anterioară.
Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat au posibilitatea de a opta, în funcție de nevoi, pentru gratuitate la transportul interurban sau pentru primirea unor bonuri valorice pe card. Aceste sume pot fi folosite pentru achiziția de carburant sau pentru încărcarea mașinilor electrice.
Conform reglementărilor în vigoare, acest card de carburant poate fi utilizat pentru vehiculele aflate în proprietatea persoanei cu handicap, a familiei sale, a asistentului personal (inclusiv cel profesionist) sau a însoțitorului. Valoarea maximă anuală a sprijinului este de 1.500 de lei pentru persoanele cu handicap grav și de 750 de lei pentru cele cu handicap accentuat.
De aceste facilități beneficiază, de asemenea, părinții, tutorii, asistenții maternali sau persoanele care îngrijesc copii cu handicap grav ori accentuat. Pentru a putea utiliza cardul la stațiile de alimentare, posesorul trebuie să prezinte obligatoriu actul de identitate. Cardurile sunt acceptate în toate rețelele de distribuție a carburanților și în stațiile de încărcare electrică de pe teritoriul României.
Pentru a obține acest ajutor, beneficiarii trebuie să depună o cerere la Direcția Generală de Asistență Socială (DGAS), împreună cu documentele originale, precum buletinul și actele care dovedesc calitatea de reprezentant legal. Alimentarea cardurilor se face astfel:
Potrivit informațiilor furnizate de beneficiari pe platformele de socializare, primele alimentări ale cardurilor în anul 2026 au fost confirmate în a doua săptămână a lunii martie. În cazul certificatelor permanente, sumele virate au fost de 750 de lei pentru gradul grav și 375 de lei pentru cel accentuat. Cardurile se încarcă în termen de 60 de zile de la finalul lunii în care a fost depusă cererea.
În contextul discuțiilor despre resursele energetice, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează asupra unei vulnerabilități structurale a României. Într-un comunicat transmis către AGERPRES, acesta subliniază că, deși țara dispune de stocuri strategice, o parte considerabilă a acestora este stocată în afara granițelor.
„La aproape două săptămâni de la debutul, probabil a celei mai mari crize mondiale a petrolului, din cauza unei ‘scăpări’ a unui document, aflăm că stocurile strategice de produse petroliere de fapt există, dar nu sunt în țară, dar de fapt sunt pe hârtie, dar de fapt acum intenționăm să controlăm dacă ele există”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Expertul atrage atenția că eficiența acestor rezerve în cazul unei crize majore depinde de accesibilitate și coordonare, nu doar de existența lor scriptică. Datele publice din martie 2026 indică faptul că România are peste 2 milioane de tone de combustibil în stocurile strategice, însă doar 56,86% se află pe teritoriul național, restul fiind depozitate în alte state membre UE.
Dumitru Chisăliță a clarificat, de asemenea, că intervenția statului asupra prețurilor nu necesită declararea stării de urgență. „Un element care a generat confuzie în dezbaterea publică este ideea că ar fi necesară declararea unei stări de urgență în domeniul petrolier pentru a plafona prețul motorinei sau a reduce accizele. Din punct de vedere juridic, această afirmație este incorectă”, a explicat acesta, oferind exemplul reducerii de 50 de bani aplicate în 2022 fără un regim juridic excepțional.
Conform analizei AEI, stocurile din România însumează aproximativ 1,15 – 1,16 milioane tone echivalent petrol, în timp ce aproximativ 0,87 – 0,88 milioane tone sunt păstrate în străinătate. Specialistul consideră că această situație este rezultatul unei politici orientate spre conformare legală minimă, în detrimentul unei reziliențe naționale maxime.
În prezent, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale are rolul de a gestiona aceste stocuri. Totuși, președintele AEI subliniază că responsabilitatea finală aparține statului român, chiar dacă sistemul este construit în mare parte pe proprietate privată sau mixtă sub obligație legală.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
