Posesorii actelor de identitate românești emise în formatul clasic, valabil încă din 1997, nu sunt constrânși să le schimbe imediat, acestea rămânând în vigoare până la termenul de valabilitate menționat pe fiecare document. Cu toate acestea, data de 3 august 2031 marchează termenul-limită după care vechile buletine nu vor mai putea servi drept documente de călătorie în interiorul Uniunii Europene și al Spațiului Schengen.
Pentru înlocuirea vechiului format, românii pot alege în prezent între două opțiuni: cartea electronică de identitate (CEI) și cartea de identitate simplă (CIS). Deși ambele au formatul redus al unui card bancar, caracteristicile tehnice, utilitatea practică și tarifele diferă considerabil.
Titularul are obligația de a solicita un nou document în diverse circumstanțe administrative. Potrivit Știrile ProTV, cererea de reînnoire se înaintează cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea actului curent, dar nu mai târziu de 15 zile înainte ca acesta să își piardă valabilitatea.
Înlocuirea este necesară și dacă au intervenit modificări în datele de stare civilă, cum ar fi numele, prenumele sau data nașterii. De asemenea, schimbarea adresei de domiciliu ori modificările administrative ale numelui străzii sau localității impun eliberarea unui nou document.
Chiar dacă ambele variante împărtășesc același format fizic compact, opțiunile tehnologice sunt substanțial diferite:
Cartea electronică de identitate poate fi eliberată pentru minori încă de la momentul nașterii. Părinții sau tutorii legali pot depune cererea respectând cerințele legale prevăzute pentru această categorie de vârstă.
Politica tarifară este însă diferită: facilitatea de gratuitate acordată primei cărți electronice nu se aplică minorilor care nu au atins vârsta de 14 ani.
Eliberarea primei cărți electronice de identitate pentru cetățenii cu vârsta de cel puțin 14 ani este gratuită, cheltuielile fiind acoperite prin programul guvernamental de finanțare.
În schimb, costul este de 70 de lei în situația minorilor sub 14 ani, precum și în cazurile în care se solicită o a doua carte electronică de identitate. Pentru persoanele care optează pentru cartea de identitate simplă, fără cip, taxa percepută este de 40 de lei.
Începând cu data de 1 august 2025, dosarul pentru CEI poate fi depus la oricare serviciu public comunitar de evidență a persoanelor din țară, dispărând obligativitatea de a merge la biroul arondat adresei de domiciliu sau reședință.
Programarea prealabilă se realizează online, pe portalul administrat de Ministerul Afacerilor Interne. În cazul în care locurile dintr-un municipiu sunt epuizate, cetățenii au posibilitatea de a rezerva un interval într-o altă localitate.
Solicitarea cărții electronice de identitate prin împuternicit notarial nu este permisă. Este obligatoriu ca solicitantul să se prezinte în mod direct la ghișeu, unde funcționarii preiau datele biometrice: fotografia facială, amprentele digitale (acolo unde legea impune) și specimenul de semnătură.
Prezența fizică a titularului este indispensabilă și la momentul înmânării documentului. Cu această ocazie se configurează două coduri de securitate: un PIN format din patru cifre, utilizat la autentificarea digitală, și un PIN alcătuit din șase cifre, destinat operațiunilor de semnare electronică.
Dacă noul act electronic a fost pierdut ori sustras, proprietarul trebuie să semnaleze de urgență situația autorităților. Funcționalitățile documentului și certificatele digitale integrate pot fi suspendate, blocate sau revocate pentru a preveni utilizările frauduloase.
Buletinele emise conform vechii legislații își păstrează valabilitatea pe teritoriul național până la data înscrisă pe ele, însă pragul de 3 august 2031 rămâne decisiv pentru utilizarea lor la călătoriile în Uniunea Europeană și în Spațiul Schengen.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
