Administratorul CJ, Cristi Puiu, explică pentru „cei care înțeleg mai greu”: Afirmația că la Cetatea Poienari s-ar fi plătit „lucrări neexecutate” este falsă!
În spațiul public au apărut recent informații legate de un raport al Curții de Conturi care ar fi constatat anumite neconcordanțe în documentele financiare privind reabilitarea Cetății Poienari. Pentru a înlătura orice neînțelegere, administratorul public al Consiliului Județean Argeș, finanțistul Cristi Puiu, a explicat, în detaliu, și pe larg care este de fapt situația constatată de Curtea de Conturi. Pe scurt, nu este vorba despre lucrări neexecutate ci, despre anumite echipamente „nepuse în operă” potrivit exprimării Curții de Conturi „o diferență esențială. Cei 86.906 lei privesc două categorii de articole din situațiile de lucrări nr. 17 și 18: echipamente electrice (camere IP, lămpi încastrate în sol, proiectoare de sunet, media operator, surse de alimentare) și rigola din piatră de râu.”, spune Cristi Puiu în postarea pe care o redăm integral mai jos:
CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV! POLIȚIST din ARGEȘ – CONDAMNAT la închisoare! ȘOC în IPJ ARGEȘ! DECIZIA JUDECĂTORILOR, ACUM!
„Iertați-mă, “există un slogan care spune ca orice cârpă pusă la uscat crede ca se luptă cu vântul”. S-a încercat transformarea unei formulări dintr-un raport într-o poveste despre „lucrări neexecutate”. Doar că… între ce s-a scris și ce s-a întâmplat în realitate este o diferență cât Cetatea Poienari.
Mai explic o dată pentru cei care înțeleg mai greu! Este ultima data pentru ca avem lucruri mai importante de făcut pentru județ și pentru oameni! Tot ce s-a plătit se află în cetate – iar documentele o dovedesc.
Afirmația că la Cetatea Poienari s-ar fi plătit „lucrări neexecutate” este falsă. Toate lucrările și echipamentele plătite există în cetate, au fost măsurate, verificate și predate.
Ce a constatat, de fapt, Curtea de Conturi
Curtea nu a scris niciodată „neexecutate”. Termenul folosit în raport este „nepuse în operă” – o diferență esențială. Cei 86.906 lei privesc două categorii de articole din situațiile de lucrări nr. 17 și 18: echipamente electrice (camere IP, lămpi încastrate în sol, proiectoare de sunet, media operator, surse de alimentare) și rigola din piatră de râu.
Echipamentele erau cumpărate și se aflau la cetate, dar executantul nu le predase încă oficial Muzeului Județean Argeș. Executantul și-a asumat în scris această întârziere: „având-se totuși în vedere inacțiunea noastră cu privire la predarea la timp a Capacităților Tehnice (…), făcând astfel dificilă misiunea comisiei de audit de a identifica toate produsele din dotare, ne asumăm plata majorărilor” (adresa nr. 23709/04.09.2025). Predarea s-a făcut prin procesul-verbal nr. 1 din 25.08.2025: 64 de camere, 50 de lămpi, 30 de proiectoare, 4 surse și celelalte echipamente.
Rigola există. Și este mai lungă decât în proiect
Pe 08.09.2025, rigola a fost măsurată metru cu metru, în prezența dirigintelui de șantier: 5,50 m pe culoarul Turnului Poartă, 35,70 m pe culoarul capcană, 15 m pe Curtina de Sud 2 și 19,50 m în jurul Curtinei de repaos. Total: 75,70 metri, cu 5,70 metri mai mult decât cei 70 de metri din proiect.
De ce nu a fost recunoscută de la început? Pentru că nu este o rigolă stradală din beton. Este o rigolă de tip medieval, integrată în pavajul din piatră de râu, așa cum se construiau în secolele XIV–XV. Pantele pavajului coboară spre centrul căii cu minimum 5 cm și îndepărtează apa de zidurile cetății. Este exact ce cere restaurarea unui monument istoric: autenticitate, nu soluții moderne.
Proiectantul lucrării a verificat-o în teren și a concluzionat: „Se clasifică drept FAVORABIL detaliul de arhitectură executat, atât în zona culoarelor cât și în zona curtinei, constatându-se că se încadrează în rigorile Proiectului Tehnic” (raportul nr. 132/02.09.2025).
După ce Consiliul Județean a prezentat documentele și verificările din teren, raportul final a reținut 86.906 lei și majorări de doar 7.822 lei. Curtea nu a stabilit niciun prejudiciu rămas nerecuperat și nu a dispus nicio imputare. Abaterea este consemnată în raport ca remediată în timpul misiunii.
Cei 7.821,55 lei majorări de întârziere nu au fost plătiți din bani publici, ci de executant, Asocierea EURAS SRL – Arhing SRL. CJ Argeș a emis factura nr. 075332 pe 08.09.2025, iar banii au intrat în contul Consiliului Județean Argeș pe 09.09.2025, prin ordinul de plată nr.1000001257. Recomandarea Curții a fost implementată integral cu peste un an înainte de publicarea raportului.
Județul a plătit mai puțin decât prevedea contractul
Contractul pentru Cetatea Poienari are preț forfetar, adică un preț total fix. Cu toate acestea, CJ Argeș a plătit numai cantitățile real executate și certificate: 16.668.169,94 lei fără TVA, sub valoarea contractului. Cantitățile care nu au mai fost necesare au fost scoase din contract prin act adițional.
În același timp, executantul a realizat lucrări neprevăzute, fără să le factureze: consolidarea faliei de stâncă de sub Turnul Donjon, a fisurii majore din Turnul 4 și a golurilor cavernale de la Turnul Poartă. Numai pentru injectarea stâncii s-a folosit de 50 de ori mai mult mortar decât estimarea inițială de 1,2 mc, la un preț de 4.500 lei/mc. Toate acestea au fost suportate de executant, nu de județ.
Fiecare plată a fost certificată, pe propria răspundere, de dirigintele de șantier, specialist atestat conform Legii nr. 10/1995. Întârzierea predării echipamentelor a fost asumată în scris de executant, care a și plătit majorările. Sistemul de control a funcționat: comisia de inventariere numită de președintele CJ a identificat situația pe 18.06.2025, iar pe 23.06.2025 totul era pus în operă – în cinci zile.
Cetatea Poienari a fost salvată
Prin acest proiect, finanțat din fonduri europene (POR 2014–2020, cod SMIS 116343), un monument istoric de importanță națională a fost consolidat, pus în siguranță și redat vizitatorilor.”
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
