Începând cu data de 1 ianuarie 2026, contribuabilii din România se confruntă cu o majorare semnificativă a taxelor și impozitelor locale. Această creștere vizează în mod direct proprietățile imobiliare, autoturismele și terenurile, însă legislația în vigoare prevede o serie de excepții clare prin care anumite categorii de proprietari sunt scutite de la plată.
Conform datelor centralizate de Newsweek.ro, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a semnat documentele necesare aplicării acestor reglementări fiscale, care includ atât majorările, cât și situațiile în care românii pot rămâne cu sume importante de bani în buzunar datorită scutirilor de impozit.
Impactul financiar asupra proprietarilor de terenuri este unul vizibil în noile grile de calcul. De exemplu, pentru un hectar de teren arabil situat în zona A, impozitul a crescut de la 42 de lei pe an la 75 de lei pe an. În cazul terenurilor arabile din extravilan, taxele pot fi stabilite între 112 și 134 de lei pe hectar, ceea ce reprezintă o creștere de până la 91% față de nivelul de 70 de lei practicat în 2025.
Categoriile de terenuri pentru care nu se datorează impozit
În ciuda acestor scumpiri, există o listă extinsă de suprafețe care sunt protejate de plata impozitului, conform prevederilor legale:
- Terenurile aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, cu excepția celor utilizate pentru activități comerciale sau de agrement.
- Suprafețele administrate de instituții publice finanțate de la bugetul de stat, folosite strict pentru activități proprii.
- Terenurile care aparțin cultelor și asociațiilor religioase oficiale, dacă nu sunt implicate în activități economice.
- Proprietățile destinate cimitirelor și crematoriilor.
- Spațiile utilizate de unitățile de învățământ de stat, confesional sau privat, autorizate sau acreditate, inclusiv creșele. Scutirea nu se aplică dacă suprafețele generează venituri comerciale, altele decât cele din taxe școlare sau servicii de cantină și cazare pentru elevi.
- Terenurile aferente unităților sanitare publice.
- Suprafețele legate de sistemele hidrotehnice, navigație, infrastructură portuară, canale navigabile și lucrări de îmbunătățiri funciare.
- Terenurile folosite pentru protecția împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie sau zone de protecție definite prin lege.
- Suprafețele ocupate de autostrăzi, drumuri naționale și europene administrate de CNAIR – S.A. și CNIR – S.A., inclusiv pistele de aviație și zonele de siguranță aferente.
- Elementele infrastructurii feroviare publice și ale metroului.
- Terenurile din cadrul parcurilor industriale, științifice și tehnologice, precum și cele ale incubatoarelor de afaceri.
- Terenurile Academiei Române și ale fundațiilor sale, cu condiția să nu fie folosite pentru activități economice.
- Suprafețele destinate serviciilor de apostilă, arhivelor notariale și funcționării Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale.
- Terenurile aferente clădirilor noi de producție sau logistică, pentru o perioadă de 2 ani de la recepția finală a construcției.
- Terenul aferent domiciliului pentru persoanele persecutate politic (prevăzute în Decretul-lege nr. 118/1990) sau etnic (OG 105/1999).
- Terenul aferent locuinței veteranilor de război, văduvelor de război și văduvelor nerecăsătorite ale acestora.
Actualele modificări fiscale sunt aplicate în contextul în care România deține aproximativ 13 milioane de hectare de teren arabil. Deși majorările sunt semnificative, în special în zonele extravilane, respectarea acestor criterii de scutire poate scuti mii de cetățeni de la plata unor dări împovărătoare începând cu anul viitor.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
