ULTIMĂ
ORĂ

ARGEȘ INVEST: România accelerează absorbția fondurilor europene. Dragoș Pîslaru: „Banii europeni sunt perfuzii pentru mediul economic”

ARGEȘ INVEST: România accelerează absorbția fondurilor europene. Dragoș Pîslaru: „Banii europeni sunt perfuzii pentru mediul economic”

Prima ediție a evenimentului ARGEȘ INVEST a adus la Pitești una dintre cele mai importante dezbateri economice ale anului, reunind reprezentanți ai Guvernului, ai administrației locale și ai mediului de afaceri. Organizată de vicepreședintele Senatului României, Mihai Coteț, alături de [VR] și Diplomacy360, conferința a devenit o platformă de discuții despre investiții, dezvoltare regională și viitorul economic al României.

În centrul atenției s-a aflat discursul ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, care a prezentat atât situația actuală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și evoluția absorbției fondurilor europene după schimbările administrative produse în vara anului 2025.

PNRR-ul României: de la blocaj la relansare

Ministrul a descris contextul dificil în care noul executiv a preluat gestionarea PNRR-ului, susținând că România se afla într-un moment critic în raport cu instituțiile europene.

„S-au spus multe despre PNRR. Cu siguranță momentul în care s-a format Guvernul – 23 iunie 2025 – nu era un moment prea bun pentru PNRR. Acesta era blocat, era supracontractat pe o valoare aproape dublă față de banii disponibili, era într-un proces de negociere din 2024. Comisia Europeană se săturase de promisiuni de reforme din partea României”, a declarat ministrul.

Declarația vine într-un context în care PNRR-ul a reprezentat, în ultimii ani, principalul instrument prin care România a finanțat proiecte de infrastructură, digitalizare, sănătate și educație. Problemele de implementare, întârzierile administrative și reformele asumate, dar nefinalizate la timp, au afectat relația cu Bruxelles-ul și ritmul accesării banilor europeni.

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, renegocierea PNRR și reorganizarea sistemului de management au produs însă o schimbare semnificativă în ultimele luni.

„În patru ani de zile am luat granturi de 4,263 miliarde, iar în zece luni, odată cu venirea Guvernului Bolojan, am accesat aproape 3 miliarde de euro grant”, a afirmat acesta.

Mesajul transmis mediului economic a fost unul clar: România încearcă să recupereze rapid decalajele și să transforme fondurile europene într-un motor real de dezvoltare.

Argeșul, între potențial și performanță

Un capitol important al intervenției ministrului a vizat județul Argeș, prezentat drept una dintre zonele cu un potențial economic major, dar care încă nu și-a valorificat complet oportunitățile de finanțare europeană.

Conform datelor prezentate la ARGEȘ INVEST, județul are în prezent 604 proiecte finanțate prin PNRR, cu o valoare totală de aproximativ 1 miliard de lei.

Distribuția proiectelor arată direcțiile principale de investiții:

  • 192 de proiecte în educație;
  • 37 de proiecte în sănătate;
  • 154 de proiecte în digitalizare;
  • investiții suplimentare în infrastructura de apă și canalizare.

„În Argeș avem pe PNRR 604 proiecte în valoare de 1 miliard de lei. Este Argeșul cel mai performant pe PNRR? Nu, dar nici nu stă rău. A atras o sumă decentă, dar nu pe măsura potențialului”, a declarat ministrul Fondurilor Europene.

Afirmația sugerează că județul are încă un spațiu important de creștere, în special prin dezvoltarea unor proiecte mai mari și prin atragerea unui număr mai ridicat de investiții private.

Politica de coeziune – adevărata miză financiară pentru România

Dincolo de PNRR, Dragoș Pîslaru a insistat asupra unui aspect mai puțin discutat în spațiul public: politica de coeziune a Uniunii Europene reprezintă sursa principală de finanțare nerambursabilă pentru România.

„PNRR nu e nici pe departe partea cu cei mai mulți bani europeni nerambursabili, ci politica de coeziune, care oferă 31 de miliarde de euro”, a explicat ministrul.

Acesta a precizat că, la momentul instalării noului guvern, gradul de absorbție era de doar 11%, însă în prezent România a ajuns la 30%.

„România este pe locul 2 în Europa pe sume absolut retrase – 9,2 miliarde de euro”, a declarat acesta.

Pentru județul Argeș, cifrele privind fondurile de coeziune sunt chiar mai consistente decât cele aferente PNRR.

„Pe PNRR, Argeșul are 1 miliard de lei. Pe coeziune are 3,9 miliarde de lei și stă foarte bine. Avem 184 de proiecte de sector privat – 1,235 miliarde de lei – bani din coeziune pentru sectorul privat”, a spus ministrul.

Aceste date confirmă faptul că mediul privat din Argeș începe să utilizeze mai activ instrumentele europene de finanțare, într-un moment în care competitivitatea economică depinde tot mai mult de investiții în tehnologie, producție și digitalizare.

„2027 poate fi an de creștere economică”

În fața antreprenorilor și investitorilor prezenți la eveniment, ministrul Fondurilor Europene a transmis și un mesaj optimist privind evoluția economiei românești în următorii ani.

„Aveți încredere că România, când se așază să facă chestii, face chestii. Când are oameni profesioniști, face chestii. Banii europeni sunt perfuzii pentru mediul economic. 2027 poate fi an de creștere economică”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Declarația reflectă strategia actuală a Guvernului de a utiliza accelerarea absorbției fondurilor europene drept principal instrument de susținere a economiei, într-o perioadă marcată de presiuni bugetare și incertitudini internaționale.

Mihai Coteț: „Argeșul poate deveni unul dintre cele mai puternice motoare economice ale României”

La rândul său, vicepreședintele Senatului și inițiatorul ARGEȘ INVEST, Mihai Coteț, a subliniat că județul Argeș are toate premisele pentru a deveni un pol regional de dezvoltare economică.

„Cifrele prezentate la ARGEȘ INVEST arată că Argeșul are acces la resurse importante pentru dezvoltare. Important este să existe continuitate, proiecte serioase și parteneriate reale între administrație, mediul privat și instituțiile statului”, a declarat acesta.

Senatorul a atras atenția asupra nevoii unei strategii clare de dezvoltare, care să stabilească domeniile prioritare și avantajele competitive ale județului.

„Ce ne lipsește acum? O viziune asupra direcției în care dorim să ne îndreptăm, asupra sectoarelor pe care vrem să le dezvoltăm cu precădere, asupra atu-urilor pe care vrem să le punem cu adevărat în valoare.”

Un punct central al discursului său a fost legat de impactul viitoarei autostrăzi Autostrada Pitești-Sibiu, considerată esențială pentru dezvoltarea economică a regiunii.

„Argeșul are un potențial imens care va fi amplificat odată cu finalizarea autostrăzii Pitești-Sibiu. Iar dacă vom ști să legăm infrastructura, investițiile și resursa umană într-o strategie coerentă, Argeșul poate deveni unul dintre cele mai puternice motoare economice ale României”, a declarat Mihai Coteț.

ARGEȘ INVEST, o platformă pentru viitorul economic al regiunii

Prima ediție a ARGEȘ INVEST a demonstrat că discuțiile despre economie și fonduri europene nu mai sunt doar teme tehnice rezervate administrației centrale, ci subiecte esențiale pentru dezvoltarea comunităților locale și pentru competitivitatea mediului de afaceri.

Mesajul comun transmis la Pitești a fost că următorii ani pot reprezenta o perioadă decisivă pentru România și pentru județul Argeș, cu condiția ca fondurile europene să fie transformate în investiții concrete, infrastructură modernă și oportunități reale pentru companii și cetățeni.

Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp

Ziarul-Obiectiv
Abonează-te la știri
Introdu adresa ta de email și primește săptămânal un email cu cele mai importante știri!
© 2024 Ziar Obiectiv.