ATENȚIE! Vortexul polar poate aduce GER în România! Avertismentul meteorologilor!
Perturbările vortexului polar pot crește de 1,5 până la trei ori probabilitatea unor episoade de consum extrem de electricitate în Europa, în săptămânile care urmează unei încălziri stratosferice bruște. Concluzia aparține unui studiu prezentat de Earth.com care analizează legătura dintre aceste fenomene, frig și necesarul de energie pentru încălzire.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! Unitate militară din Pitești ANGAJEAZĂ! Ce POSTURI au fost scoase la CONCURS?
Studiul a fost coordonat de Regan Mudhar, de la Universitatea din Lausanne, în colaborare cu cercetători de la Universitatea din Exeter și Universitatea Newcastle, și a fost publicat în revista științifică „Meteorological Applications”. Autorii au definit consumul extrem de electricitate drept o cerere care depășește cu cel puțin 20% media sezonieră.
Pentru evaluarea riscului, cercetătorii au analizat 30 de episoade de încălzire stratosferică bruscă, identificate în datele meteorologice disponibile începând din 1979. Potrivit rezultatelor, riscul unui consum extrem ajunge la cele mai ridicate niveluri la aproximativ două-trei săptămâni după perturbarea stratosferică, atunci când efectele asupra temperaturilor de la suprafață devin, de regulă, vizibile.
Vortexul polar stratosferic se află la aproximativ 10 până la 50 de kilometri deasupra suprafeței Pământului. În timpul iernii, vânturile puternice care circulă în jurul Polului Nord contribuie la menținerea aerului foarte rece în regiunea arctică.
Aproximativ o dată la doi ani, aceste vânturi pot slăbi considerabil, modificând circulația atmosferică și putând influența vremea din regiuni situate mult mai la sud. În anumite situații, vortexul se poate diviza, iar temperatura din stratosferă poate crește cu zeci de grade în numai câteva zile.
În timpul fenomenului numit încălzire stratosferică bruscă, vânturile își pot inversa temporar direcția. Perturbările pot permite aerului arctic să avanseze spre Europa, însă efectele la suprafață nu apar imediat și nu se manifestă după fiecare asemenea eveniment.
Episoadele de frig asociate pot ajunge în Europa la două până la patru săptămâni după încălzirea stratosferică. Scăderea temperaturilor poate majora necesarul de energie pentru încălzirea locuințelor.
Un caz analizat de cercetători este cel din februarie 2018, când vortexul polar s-a divizat în două. A urmat o perioadă de frig sever în Marea Britanie și în mare parte din nordul Europei, în timpul episodului numit de presa britanică „Bestia din Est”.
Valul de frig a determinat o creștere accentuată a cererii de energie pentru încălzire. În iarna 2017-2018, consumul de electricitate din Europa a atins niveluri record în săptămânile care au urmat fenomenului din februarie, potrivit relatării.
Mudhar a precizat că echipa a identificat o corelație între încălzirile stratosferice bruște și consumul extrem de electricitate determinat de necesarul de încălzire. Cercetătorul a subliniat că frigul extrem generează mai multe riscuri pentru sistemele energetice, inclusiv o cerere ridicată, iar rezultatele pot ajuta la pregătirea pentru evenimente viitoare.
Pentru a separa contribuția perturbării stratosferice din 2018 de cea a variațiilor meteorologice obișnuite din timpul iernii, echipa a realizat simulări cu mai multe modele climatice. În unele, evoluția stratosferei a fost ajustată artificial pentru a reproduce evenimentul observat, iar în celelalte atmosfera a fost lăsată să evolueze fără această intervenție.
Potrivit studiului, comparația dintre simulări a arătat că perturbarea stratosferică a contribuit direct la creșterea riscului de consum extrem de electricitate în nordul și centrul Europei.
Impactul frigului asupra cererii diferă însă considerabil între țări, în funcție de sistemele de încălzire și de adaptarea populației și a infrastructurii la temperaturi scăzute. În țările scandinave, creșterea consumului în episoadele asociate perturbării vortexului polar a fost relativ moderată.
Cercetătorii atribuie această situație izolării termice eficiente a clădirilor, obișnuinței populației cu iernile reci și pregătirii sistemelor energetice. În Franța, unde o mare parte dintre locuințe folosesc încălzirea electrică, o scădere similară a temperaturilor poate duce la o creștere mult mai accentuată a consumului de electricitate.
Hannah Bloomfield, cercetătoare la Universitatea Newcastle, consideră că Marea Britanie este în prezent relativ bine adaptată la vremea rece datorită dependenței de încălzirea centrală pe gaz. Ea avertizează însă că tranziția către emisii nete zero va presupune electrificarea unei mari părți a sistemelor tradiționale de încălzire pe gaz și înlocuirea lor cu pompe de căldură.
În aceste condiții, potrivit cercetătoarei, perioadele reci însoțite de vânt slab vor face tot mai dificilă menținerea alimentării cu electricitate la costuri reduse pentru consumatori. Extinderea utilizării pompelor de căldură ar putea pune presiune suplimentară asupra infrastructurii energetice în timpul frigului intens.
Atunci când temperaturile scăzute coincid cu vânt slab, producția de energie eoliană poate scădea tocmai când consumul pentru încălzire crește. Cercetătorii consideră această combinație o provocare importantă pentru sistemele energetice europene în tranziția către surse cu emisii reduse de carbon.
În privința României, Observator News relatează că destabilizarea vortexului polar ar putea aduce episoade de ger puternic, cu un necesar mai mare de energie pentru încălzirea locuințelor și presiune suplimentară asupra sistemului energetic național.
Autorii studiului arată că asemenea perturbări pot fi adesea anticipate. Monitorizarea încălzirilor stratosferice bruște ar putea extinde cu două până la patru săptămâni perioada de pregătire pentru eventuale creșteri extreme ale consumului.
Operatorii sistemelor energetice folosesc în mod obișnuit prognoze meteorologice pe termen scurt pentru echilibrarea producției și a consumului. Intervalul suplimentar le-ar putea permite operatorilor rețelelor electrice, comercianților de combustibili și autorităților să ia măsuri înaintea eventualelor valuri de frig din Europa.
Mudhar avertizează că încălzirea provocată de emisiile de gaze cu efect de seră nu exclude asemenea episoade și consideră foarte probabil ca încălzirile stratosferice bruște să continue să apară și să aducă vreme rece. În opinia sa, reducerea emisiilor rămâne esențială pentru limitarea schimbărilor climatice, iar pregătirea pentru fenomene extreme trebuie evaluată pe parcursul tranziției către surse regenerabile de energie.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
