Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a făcut un pas decisiv pentru finalizarea Autostrăzii „Unirii” (A8), lansând procedura de licitație pentru tronsonul 4 Târgu Neamț–Iași–Ungheni, ultimul segment al acestei axe strategice care va lega Moldova de vestul României și, în premieră, de Republica Moldova.
Pe 26 ianuarie, nu mai puțin de 8 oferte au fost depuse pentru realizarea lotului cuprins între DN 24 (Iași) și Podul peste Prut de la Ungheni, un tronson cu o importanță simbolică și geopolitică majoră. Contractul include și construcția a 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, România asumându-și astfel extinderea infrastructurii rutiere dincolo de graniță.
Directorul CNIR, Gabriel Budescu, subliniază caracterul de noutate al acestui contract, finanțat prin Programul Security Action for Europe (SAFE):
„Practic, ducem Autostrada Unirii dincolo de Prut. Este pentru prima dată când România construiește un segment de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova.”
În plus, contractul prevede acordarea unui punctaj suplimentar constructorilor care își asumă finalizarea, în 18 luni, a segmentului de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut – o porțiune esențială pentru conectarea rapidă cu frontiera estică a Uniunii Europene.
Tronsonul are o lungime totală de 15,5 kilometri, iar valoarea estimată a contractului se ridică la 4,7 miliarde de lei. Durata de realizare este de 46 de luni, împărțită astfel:
10 luni pentru proiectare;
36 de luni pentru execuție.
Pe traseu vor fi construite:
14 poduri și pasaje;
2 tuneluri, dintre care unul, la km 83, va avea o lungime de 1.760 metri;
2 noduri rutiere: nodul Golăiești și un nod de perspectivă care va asigura legătura cu Spitalul Regional de Urgență și Aeroportul Iași.
Deși, comparativ cu tronsoanele montane ale Autostrăzii Unirii, acest lot ar putea părea mai ușor de executat, realitatea din teren este diferită. Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructură, avertizează că zona colinară din apropierea Iașului ridică dificultăți tehnice semnificative.
„Din satelit nu pare atât de complicată, dar în realitate vorbim despre lucrări serioase de terasamente, viaducte, poduri și două tuneluri. Este o zonă colinară care nu este deloc simplă.”
Dincolo de complexitatea tehnică, adevărata problemă o reprezintă încadrarea în termenele impuse de finanțarea SAFE.
Deși Programul SAFE este dedicat în principal achizițiilor militare, acesta permite finanțarea unor proiecte de infrastructură considerate strategice, precum autostrăzile A7 și A8.
Potrivit estimărilor, România ar putea beneficia de 4–5 miliarde de euro pentru aceste proiecte, dintr-un total de 16,7 miliarde de euro alocate prin SAFE. Totuși, suma este insuficientă pentru acoperirea tuturor loturilor aflate în lucru sau în licitație.
Mai mult, termenul-limită pentru semnarea contractelor este luna mai, ceea ce ridică mari semne de întrebare.
„Este greu de crezut că toate licitațiile, inclusiv cele contestate, se vor finaliza până în mai. Ar fi o performanță fantastică”, spune Ciurea.
O altă provocare majoră este natura finanțării. Spre deosebire de fondurile europene clasice, banii din SAFE nu sunt nerambursabili.
„România va trebui să returneze aceste sume, chiar dacă condițiile de creditare sunt excelente: dobândă de aproximativ 2%, maturitate de 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani.”
În plus, statul român va trebui să acopere diferențele de cost, precum și cheltuielile cu exproprierile, care nu sunt incluse în alocările SAFE și pot deveni semnificative, mai ales în zonele urbane din apropierea Iașului.
Toate aceste elemente transformă tronsonul Iași–Ungheni într-un test de capacitate administrativă, financiară și tehnică pentru autoritățile române. Accesarea fondurilor SAFE pentru infrastructura de transport este posibilă doar până în 2030, iar întârzierile pot pune în pericol finanțarea.
În ciuda dificultăților, proiectul rămâne unul de importanță strategică majoră, atât pentru dezvoltarea Moldovei, cât și pentru consolidarea legăturilor economice și de infrastructură dintre România și Republica Moldova.
Autostrada Unirii nu mai este doar o promisiune internă, ci devine, treptat, un coridor european care trece Prutul. Provocările sunt mari, dar miza este pe măsură.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
