Breaking! Ce se întâmplă cu centralele de apartament în România? Decizia a fost luată!
Odată cu apropierea sezonului rece, discuțiile privind posibila interzicere a centralelor termice pe gaz de către Uniunea Europeană au reapărut în spațiul public. Experții în energie clarifică situația, explicând impactul noilor directive europene asupra consumatorilor din România, o țară unde fondul locativ este încălzit preponderent prin metode ineficiente, iar clădirile au un consum ridicat de energie.
CITEȘTE ȘI: Breaking! Se fac angajări la DACIA! Ce posturi au fost scoase la concurs?
Directiva europeană nu interzice imediat centralele, ci elimină subvențiile
Uniunea Europeană a actualizat legislația privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) în aprilie 2024, noile norme intrând în vigoare la sfârșitul lunii mai. Statele membre, inclusiv România, au obligația de a transpune aceste reguli în legislația națională până în 2026. Obiectivul este ca noile construcții să fie mai eficiente, iar cele vechi să intre într-un proces de renovare.
Denisa Diaconu a precizat pentru Ziare.com că textul directivei nu impune o interdicție directă a centralelor de apartament, ci vizează finanțarea acestora.
„Dacă ne uităm la Directiva privind performanța energetică a clădirilor a fost adoptată în 2024, iar acum e în curs de implementare. Deadline-ul de transpunere e în mai anul viitor, în mai 2026. În ceea ce privește centralele de apartament, directiva nu cere nicidecum interzicerea lor. Dar într-adevăr menționează, potrivit Articolului 17, că autoritățile publice nu vor mai putea să subvenționeze, să ofere facilității de ordine fiscal sau financiar pentru tehnologii care au la bază combustibil fosili, adică tocmai centralele de apartament pe gaz”, a explicat Denisa Diaconu.
Practic, eliminarea subvențiilor face ca tehnologiile poluante să nu mai fie avantajate artificial, permițând soluțiilor ecologice să devină competitive. Deși există un orizont de timp pentru eliminarea treptată a sistemelor pe combustibili fosili până în 2040, nu sunt prevăzute măsuri coercitive directe asupra cetățenilor în acest moment.
Flexibilitate pentru statele membre
Specialiștii subliniază că Bruxelles-ul oferă țărilor libertatea de a adapta măsurile la realitățile locale. Situația infrastructurii din România diferă semnificativ de cea din Germania sau alte state vestice.
„În principiu, directivele care sunt adoptate la nivel Uniunii Europene lasă suficient spațiul de manevră sau oferă flexibilitate statelor membre ca ele să decidă exact măsurile pe care vor să le implementeze la nivel național. Pentru că Uniunea Europeană înțelege că realitățile naționale, contextul, sectorul energetic, e foarte diferit de la o țară la țară”, a adăugat Denisa Diaconu.
În ceea ce privește sistemul ETS2, care presupune taxarea emisiilor pentru combustibilii utilizați în clădiri și transporturi, implementarea acestuia a fost amânată din cauza contextului economic incert și a lipsei de pregătire a unor state.
Decarbonizarea cade în sarcina statului, nu a cetățeanului
Corina Murafa atrage atenția că obligațiile de mediu revin autorităților, care trebuie să crească anual ponderea energiei regenerabile în sistemele de încălzire și răcire.
„Aceste obligații de decarbonizare în sectorul încălzirii nu incumbă nicicum asupra cetățeanului obișnuit. Directiva spune că statele membre trebuie să crească procentul de energie regenerabilă în încălzire-răcire cu un anumit procent an de an, cu circa 1% din mix”, a declarat experta ORSE.
Aceasta a subliniat că, spre deosebire de producția de electricitate sau transporturi, unde tranziția către eolian, fotovoltaic sau mașini electrice este vizibilă, sectorul încălzirii rămâne dependent de combustibili fosili în toată Europa.
Pentru orașele cu sisteme centralizate, precum Bucureștiul, viitorul implică integrarea unor surse noi de energie termică. Operatorii precum Termoenergetica vor trebui să se reorienteze către soluții sustenabile.
„E foarte important ca și Termoenergetica la rândul ei și alți operatori de CET-uri din țară să își schimbe sursa și să înceapă să cumpere din ce în ce mai multă energie termică din surse regenerabile, că vorbim de pompe de căldură de dimensiuni mari, de căldură reziduală de la centre de date sau chiar de la nămolurile de la stațiile de epurare”, a explicat Corina Murafa.
Modelul european sugerează utilizarea pompelor de căldură la nivel de cartier sau ansamblu rezidențial, care să ridice temperatura agentului termic distribuit prin rețea.
„Deci, cumva, probabil, în viitorul decarbonizat al încălzirii în București vor trebui să existe pompe de căldură de dimensiuni mari, amplasate la nivelul cartierelor
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
