Breaking! Șantierul A1 Pitești – Sibiu bate orice record! Când va fi gata autostrada care străbate Carpații?
Secțiunile montane ale Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești nu se află în pericol de a pierde finanțarea europeană de 17 miliarde de lei ca urmare a reglementărilor de mediu, a declarat joi Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, pentru Antena3.ro. Oficialul a subliniat că atât Guvernul, cât și ministerul de resort fac toate demersurile necesare pentru ca Acordurile de Mediu să nu împiedice lucrările suplimentare planificate în zonele protejate sau în așa-numitele “zone-tampon”.
„Facem toate demersurile, colaborăm cu toate instituțiile statului, în așa fel încât să nu se întâmple acest lucru. Exceptarea de la anumite prevederi legale a mai fost făcută, de exemplu, și pentru podul de peste Prut de la Ungheni. Am avut aceeași procedură care a fost simplificată printr-un alt act normativ”, a precizat secretarul de stat.
Temerile privind posibila pierdere a finanțării europene și blocarea șantierelor pe secțiunile montane 2 și 3 au apărut după ce, pe 21 octombrie, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică o propunere de Ordonanță de Urgență privind declararea A1 Sibiu-Pitești drept proiect major de importanță națională. Documentul avertizează că România ar putea pierde fondurile europene dacă nu va fi adoptată derogarea de la prevederile de mediu, care ar permite constructorilor să execute lucrări în ariile naturale protejate.
Problema a fost identificată în urma studiilor de teren (topografice și geotehnice), care au evidențiat zone cu risc de instabilitate și alunecări de teren. Pentru aceste zone, se impune efectuarea unor lucrări suplimentare, care includ intervenții în zone-tampon și arii protejate, precum și defrișări.
Ionel Scrioșteanu a asigurat că Guvernul va accelera procedurile de revizuire a acordurilor de mediu pentru a permite finalizarea autostrăzii până în 2028-2029.
„Nu există risc să pierdem finanțarea, în sensul că Programul de Transport se finalizează la sfârșitul anului 2029. Toți banii din Programul de Transport vor fi cheltuiți înainte de 2029, iar proiectele care nu se vor finaliza se vor faza. Noi vrem să accelerăm procedurile de revizuire a acordurilor de mediu și de suprapunere cu porțiuni din Parcul Național Cozia, pentru a finaliza cât mai repede lucrările și a avea prima autostradă care traversează Carpații”, a explicat oficialul.
În proiectul de Ordonanță se menționează că, în Siturile Natura 2000 ROSCI0046 Cozia și ROSPA0025 Cozia-Buila-Vânturarița, este necesară exproprierea și scoaterea din circuitul forestier a unei suprafețe de aproximativ 13 hectare, aflate în zona de conservare durabilă a Parcului Național Cozia. În aceste zone-tampon, construcțiile noi și scoaterea terenurilor din circuitul agricol sau silvic sunt permise doar pentru proiecte care vizează securitatea națională, sănătatea publică sau cercetarea științifică.
Autorii proiectului avertizează că neadoptarea în regim de urgență a derogării va duce la rezilierea contractelor de proiectare și execuție, precum și la plata de despăgubiri către antreprenori pentru mobilizarea resurselor, pierderea profitului și alte cheltuieli.
Autostrada A1 Sibiu-Pitești are o lungime totală de 122 km și este împărțită în cinci secțiuni. Până în prezent:
Secțiunea 1 (Boița – Centura Sibiului) a fost deschisă traficului în decembrie 2022;
Secțiunea 5 (Curtea de Argeș – Pitești) a fost finalizată și deschisă în 2025;
Secțiunile 2-4 sunt fie în construcție, fie în diverse etape de licitație și proiectare.
Secțiunile 2 și 3 sunt cele mai complexe, incluzând tuneluri și viaducte montane fără precedent în România. Tunelul de la Poiana, lung de 1,78 km, va fi primul forat în România cu utilaje TBM (Tunnel Boring Machine), în două galerii cu câte două benzi pe sens.
„Pentru secțiunea 3, a fost necesară construirea suplimentară a 150 km de drum tehnologic pentru a facilita accesul la punctele de șantier. Lucrările sunt foarte complexe, cu viaducte și poduri de mari dimensiuni”, a explicat Ionel Scrioșteanu.
În șantier au fost deja puse în funcțiune două fabrici de grinzi prefabricate (Cepari și Racovița), care produc cele 1.400 de grinzi necesare podurilor, pasajelor și viaductelor de pe traseu.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
