Conf.univ.dr. Adrian Tase: ”Toamna a venit cu valul pandemic doi”. Sfaturi extrem de utile pentru populație!

Cunoscut pentu profesionalismul de înaltă ținută, precum și pentru întreaga sa activitate în slujba medicinei și a progresului în domeniu, Conf. univ. dr. Adrian Tase prezintă și de această dată, în contextul pandemiei actuale, sfaturi utile pentru piteșteni. Cunoscut și pentru nenumăratele apariții în media, Dr. Adrian Tase, se gândește la cetățenii din județ și le oferă și de această dată sfaturi utile, ajutându-i să depășească mai cu precauție și mai ușor această perioadă grea. Dr. Adrian Tase este cunoscut de pacienţii din județ și nu numai ca un valoros medic cardiolog . Domnia sa desfăşoară o vastă activitate ştiinţifică, concretizată în numeroase lucrări prezentate fie la Piteşti, fie în ţară sau în străinătate. În următorul articol, Dr. Tase prezintă sfaturi extrem de utile pentru populație și ne învață cum să ne apărăm de SARS-CoV-2.

Odată cu răcirea vremii, virusurile își exacerbează patogenitatea. Avem experiența virozelor din sezoanele reci ale anilor trecuți, avem experiența COVID-19 din luna martie. Problema gravă este că acum le avem pe ambele și nu este ușor să le deosebim.

Infecțiile acute de căi respiratorii superioare sunt frecvente, mai ales la copii. Termenul generic de viroze respiratorii, include infecțiile respiratorii cu rinovirusuri, virusuri gripale și paragripale, coronavirusuri, adenovirusuri, virusul sincițial respirator, enterovirusuri, etc.. Așadar, virusul SARS-CoV-2, responsabil de actuală pandemie de COVID-19, se încadrează la viroze respiratorii. Îmbolnăvirea cu virus respirator are o prima etapă de incubație virală în care pacientul este purtător, deci poate transmite boala, și o a doua etapă în care apar simptomele răcelii comune prin activarea mediatorilor chimici ai inflamației.

Distribuie prietenilor

Simptomatologia virozelor respiratorii este, în mare măsură, comună, prezentând febră, dureri musculare, obstrucție nazală, jenă în gât, tuse seacă, dureri de cap. Asocierea fenomenelor digestive de tip greață/vărsături/diaree are conotații de gravitate. Modificarea stării generale face de obicei diferența dintre virozele manifestate prin forme clinice ușoare și virozele respiratorii cu evoluție severă sau cu potențial de gravitate cum sunt gripa și infecția cu noul coronavirus. Includem aici apariția complicațiilor: afectarea pulmonară prin pneumonie acută, mergând până la insuficiență respiratorie acută, miocardită, complicațiile neurologice de tip meningite, encefalite, mielite, poliradiculonevrite, tromboze vasculare, ca și starea de epuizare postvirală.

Ultima definiție de caz pentru COVID-19, elaborată de Institutul Național de Sănătate Publică, menționează debutul brusc prin minimum unul dintre următoarele simptome: febră, tuse, dispnee (respirație scurtă). Febra la adult înseamnă creșterea temperaturii corpului, măsurată axilar, la ≥ 37,3 grade Celsius. Tusea poate fi ușoară sau chinuitoare. Dispneea este destul de greu de perceput de către pacient ca scurtare a respirației, deoarece subiectul este tentat să interpreteze obstrucția nazală, care apare frecvent în primele zile ale majorităților virozelor respiratorii, ca o dificultate în respirație. Prin urmare, expresii de genul “am făcut puțină febră”, “mă încearcă o tușe”, “am nasul înfundat”, sau “am o jenă în gât”, se încadrează în definiția de caz suspect pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus – COVID-19.

Practic, ce trebuie să facă pacientul atunci când apar simptomele de mai sus?

Apariția febrei în actualul context epidemiologic, fie la salariați, fie la elevi, trebuie să aibă că efect imediat rămânerea la domiciliu. Medicul de familie trebuie anunțat rapid pentru a prescrie tratamentul simptomatic adecvat profilului pacientului (vârstă, gen, boli asociate, etc.) ca și pentru a elibera concediul medical necesar în astfel de situații. Uneori, pacientul febril întră în panică și aleargă la o unitate de primire a urgențelor. Acolo găsește unitatea supraaglomerată cu cazuri complexe care necesită investigații și consulturi interdisciplinare. În aceste condiții, pacientul febril trebuie să staționeze câteva ore într-un spațiu cu risc de expunere la variate microorganisme. La rândul său, pacientul febril poate fi o sursă de infecție pentru ceilalți pacienți prezenți în unitatea de primire a urgențelor. Deci, pacientul febril trebuie să se adreseze inițial medicului de familie. Acesta decide dacă trebuie sau nu să meargă la spital.