CSM OFICIAL! De ce au fost SANCȚIONAȚI judecătorii Fundătureanu și Stancu de la CA Pitești?
Doi judecători de la Curtea de Apel Pitești au fost sancționați disciplinar de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce au fost acuzați că au agravat situația penală a unui inculpat folosind, printre argumentele invocate, comportamentul avocaților care îl apărau. Decizia a fost pronunțată pe 5 noiembrie 2026, iar sancțiunile sunt diferite: unul dintre magistrați a fost retrogradat profesional, în timp ce celălalt va avea indemnizația redusă cu 10% timp de un an.
CITEȘTE ȘI: BREAKING! DEMISIE la CURTEA DE APEL PITEȘTI! Cunoscut judecător – acuzații grave!
Potrivit informării Secției pentru judecători în materie disciplinară, acțiunea a fost formulată de Inspecția Judiciară împotriva judecătorilor Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu, ambii din cadrul Curții de Apel Pitești.
Prin hotărârea nr. 16J din 5 noiembrie 2026, Secția pentru judecători în materie disciplinară a admis, cu majoritate de voturi, acțiunea disciplinară.
Sancțiunile aplicate sunt:
Ioan Fundătureanu – retrogradarea din gradul profesional de curte de apel în gradul profesional de tribunal.
Costin Andrei Stancu – diminuarea indemnizației de încadrare brute lunare cu 10%, pentru o perioadă de un an.
Cei doi au fost găsiți vinovați de abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. s), teza I, din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Cazul are la bază soluționarea unui apel într-un dosar penal, în care cei doi judecători au decis agravarea tratamentului sancționator aplicat inculpatului.
Unul dintre aspectele esențiale reținute în analiza disciplinară a fost faptul că, printre argumentele folosite pentru înăsprirea pedepsei, s-a aflat comportamentul avocaților care îl reprezentau pe inculpat în fața primei instanțe.
Mai exact, au fost avute în vedere demersuri precum formularea unor cereri de recuzare, sesizarea Inspecției Judiciare și solicitarea administrării unor probe.
CSM a analizat dacă un inculpat poate primi o pedeapsă mai severă din cauza acțiunilor profesionale ale avocatului său și dacă folosirea unui asemenea criteriu reprezintă o simplă greșeală de interpretare a legii sau o încălcare gravă și conștientă a unor principii fundamentale ale dreptului penal.
Concluzia Secției a fost că un inculpat nu poate fi sancționat mai aspru pentru comportamentul personal și profesional al avocatului care îl apără.
Au fost invocate două principii fundamentale:
Legalitatea sancțiunii penale – pedeapsa trebuie stabilită în conformitate cu criteriile prevăzute de lege.
Caracterul personal al răspunderii penale – fiecare persoană răspunde pentru propria conduită, nu pentru acțiunile independente ale altei persoane.
Potrivit motivării, articolul 74 din Codul penal permite luarea în considerare a conduitei inculpatului în cursul procesului, însă nu și a comportamentului profesional autonom al avocatului său.
Secția a făcut trimitere și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și la decizii ale Curții Supreme Federale a Germaniei, care susțin că manifestările avocatului nu pot fi atribuite automat persoanei pe care o reprezintă.
Un alt argument important din motivare privește libertatea avocaților de a-și exercita profesia.
CSM avertizează că, dacă un avocat ar risca să atragă o pedeapsă mai mare pentru clientul său doar pentru că formulează cereri de recuzare, solicită probe sau sesizează instituțiile competente, exercitarea dreptului la apărare ar putea fi serios afectată.
O astfel de practică ar putea descuraja avocații să folosească toate instrumentele legale aflate la dispoziția lor pentru apărarea clienților.
În același timp, Secția a precizat că nu a analizat dacă majorarea pedepsei era justificată în raport cu probele sau dacă soluția penală era legală și temeinică. Aceste aspecte țin de activitatea jurisdicțională și de controlul exercitat prin căile de atac, nu de analiza disciplinară.
În motivarea sancțiunilor, Secția a apreciat că cei doi magistrați nu s-au aflat în situația unei simple erori de interpretare juridică.
Concluzia a fost că încălcarea principiilor fundamentale a fost conștientă, flagrantă și nescuzabilă.
Printre elementele care au stat la baza acestei concluzii s-au numărat folosirea explicită a conduitei avocaților pentru agravarea pedepsei, lipsa unei justificări privind responsabilitatea personală a inculpatului pentru acțiunile apărătorilor săi și faptul că judecătorii au continuat să susțină, în procedura disciplinară, posibilitatea folosirii comportamentului avocatului pentru înrăutățirea situației juridice a clientului.
Secția a subliniat totodată că independența justiției trebuie protejată, iar judecătorii nu pot fi sancționați disciplinar pentru orice interpretare juridică discutabilă. Răspunderea disciplinară intervine doar în situații excepționale, atunci când sunt constatate încălcări deliberate și deosebit de grave ale legii.
Sancțiunile aplicate celor doi judecători de la Curtea de Apel Pitești nu sunt definitive.
Hotărârea nr. 16J din 5 noiembrie 2026 poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în termen de 15 zile de la comunicare.
Prin urmare, soluția disciplinară poate fi contestată, iar decizia definitivă va aparține instanței supreme.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
