CUTREMUR în administrația publică din ARGEȘ! Angajații de tip SOȚ – SOȚIE și PĂRINTE – COPIL intră în INCOMPATIBILITATE! Noua LEGE taie în carne vie!
Schimbare majoră în administrația publică din Argeș și România. Angajații contractuali din primării, prefecturi, agenții și alte instituții publice trebuie să fie atenți la relațiile de subordonare existente. Soțul nu mai poate fi șeful soției, iar părintele nu mai poate fi superiorul direct al copilului. Termenul până la care aceste situații trebuie rezolvate este 8 octombrie 2026.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! ANGAJĂRI la o ȘCOALĂ din Pitești! Mai multe POSTURI scoase la CONCURS!
Noile reguli au fost introduse prin Legea 165/2026, adoptată de Parlament în sesiune extraordinară ca jalon PNRR. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial pe 6 august și a intrat în vigoare pe 9 august.
Legea aduce modificări importante articolului 550 din Codul administrativ și extinde asupra personalului contractual o serie de interdicții și restricții care se aplică funcționarilor publici.
Una dintre cele mai importante prevederi se referă la relațiile ierarhice directe.
Potrivit noilor reguli, nu sunt permise între personalul contractual raporturi ierarhice în cazul în care angajații sunt soți sau rude de gradul I, adică părinte și copil.
Persoanele care se află deja într-o asemenea situație au la dispoziție 60 de zile pentru a ieși din relația directă de tip șef-subaltern.
Termenul expiră pe 8 octombrie 2026.
Situațiile vor fi constatate de șeful ierarhic superior, care trebuie să dispună încetarea raporturilor ierarhice directe.
Așadar, soțul nu mai poate fi șeful soției, soția nu mai poate fi șefa soțului, iar părintele și copilul nu mai pot ocupa poziții aflate într-o relație directă de subordonare.
Întrebarea care a apărut imediat după modificarea Codului administrativ a fost: cui i se aplică exact aceste prevederi?
Există personal contractual cu funcții de conducere, personal cu funcții de execuție, personal detașat și personal contractual de suport.
Președintele Asociațiilor Municipiilor din România, Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a cerut Agenției Naționale de Integritate un punct de vedere privind „modul de interpretare” a Legii 165/2026.
Concluzia ANI este una cu impact larg.
„Prin urmare, având în vedere că legiuitorul nu face distincție între diferitele categorii de personal contractual, opinăm că prevederile art. 94-97 din Legea nr. 161/2003 se aplică întregului personal contractual la care se referă Titlul III Personalul contractual din autoritățile și instituțiile publice din Codul Administrativ.”
ANI continuă:
„Astfel, interdicțiiile și restricțiile legale pe care le au funcționarii publici se aplică și angajaților contractuali din instituțiile publice, însă adaptate la statutul lor specific (adică adaptate de la un raport de serviciu/numire la un raport de muncă bazat pe contract).”
Interpretarea este importantă: regulile nu ar viza doar anumite funcții de conducere, ci întregul personal contractual la care se referă Codul administrativ.
Cine sunt angajații vizați?
Potrivit Codului administrativ și interpretării ANI, în această categorie intră, în condițiile legii:
Printre exemplele de personal de specialitate menționate în Codul administrativ se numără personalul care asigură mentenanța echipamentelor și rețelelor informatice, personalul de conducere al compartimentelor administrative, personalul medical și psihologic, proiectanții și alte categorii similare.
Legea introduce și reguli importante privind conflictul de interese.
Este considerat conflict de interese cazul în care personalul contractual se află în anumite situații, printre care:
„a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;”
O altă situație prevăzută de lege este atunci când angajatul:
„b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;”
De asemenea, există conflict de interese atunci când:
„c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.”
În asemenea situații, angajatul trebuie să se abțină:
„În cazul existenței unui conflict de interese, personalul contractual este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, Iuarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii.”
Nerespectarea dispozițiilor privind conflictul de interese reprezintă abatere disciplinară.
Sancțiunile pot merge de la avertisment până la desfacerea contractului individual de muncă.
Legea prevede:
„a) avertisment scris;”
„b) retrogradare din funcție pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;”
„c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;”
„d) reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;”
și, în cele mai grave cazuri:
„e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.”
Interpretarea ANI aduce și o serie de clarificări privind activitățile pe care personalul contractual le poate desfășura.
Astfel, angajații contractuali pot, în condițiile legii:
ANI face însă și două precizări importante.
În cazul angajaților din societățile de interes local, instituția consideră că aceștia nu intră sub incidența noilor reguli:
„Referitor la personalul contractual din societățile de interes local, opinăm că nu intră sub incidența dispozițiilor art. 550 din Codul Administrativ, având în vedere că această categorie de personal nu este reglementată în cuprinsul actului normativ anterior menționat.”
O altă categorie exclusă este personalul didactic din învățământ:
„De asemenea, opinăm că dispozițiile art.550 din Codul Administrativ nu sunt aplicabile personalului didactic din învățământ, având în vedere că această categorie de personal nu este menționată la art. 539 din Codul Administrativ.”
Pentru administrația publică urmează o perioadă de verificări și reorganizări.
Instituțiile trebuie să identifice situațiile în care personalul contractual se află în raporturi ierarhice directe cu soțul, soția, părintele sau copilul și să ia măsurile necesare.
Termenul de 60 de zile expiră pe 8 octombrie 2026.
Până atunci, relațiile directe de tip șef-subaltern între soți sau rude de gradul I trebuie eliminate în cazul personalului contractual vizat de Codul administrativ.
Pentru cei care lucrează în administrația publică, schimbarea este una majoră. O relație de familie nu mai poate coincide cu o relație ierarhică directă, iar încălcarea regulilor privind conflictele de interese poate ajunge să coste inclusiv salariul sau locul de muncă.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
