De ce se moare în România? Boala care face ravagii!
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România, cu un număr de victime de peste două ori și jumătate mai mare decât media Uniunii Europene. În 2024, peste 130.000 de români au murit din cauza acestor afecțiuni, în timp ce numărul nașterilor a fost puțin peste 149.000, arată datele oficiale.
CITEȘTE ȘI: Exclusiv! Celebru om de afaceri din Pitești în doliu! I-a murit întreaga familie
Acest material face parte din proiectul Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional din care face parte și HotNews, ce oferă perspective documentate despre probleme de interes public din mai multe țări europene. Articolul a fost realizat de Alina Neagu (HotNews – România), împreună cu Justė Ancevičiūtė (Delfi – Lituania), Krassen Nikolov (Mediapool – Bulgaria), Petr Jedlička (Denik Referendum – Cehia) și Katarzyna Staszak (Gazeta Wyborcza – Polonia).
Medicii români confirmă că afecțiunile cardiovasculare apar la vârste tot mai tinere. Tot mai mulți pacienți sunt diagnosticați în perioada activă a vieții, între 45 și 55 de ani, însă există cazuri și la persoane sub 20 de ani. „Cel mai tânăr pacient pe care eu îl tratez are 18 ani”, a declarat dr. Ioana Cristina Daha, medic cardiolog la Spitalul Colentina din București, în cadrul unui eveniment organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.
Afecțiunile cardiovasculare sunt uneori subestimate de pacienți. „Uneori, oamenii nu se sperie de bolile de inimă și nu le iau la fel de în serios precum un diagnostic oncologic”, a adăugat dr. Daha.
În 2024, bolile cardiovasculare au cauzat 53,3% din totalul deceselor în România. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, 130.441 de români au murit din această cauză, dintre care 33.050 din hipertensiune arterială, 16.142 din infarct miocardic acut, 31.599 din boli cerebrovasculare, 25.979 din alte forme de cardiopatii ischemice și 1.364 din cord pulmonar cronic. În total, în România s-au înregistrat 244.735 de decese în 2024.
Rata mortalității prin boli cardiovasculare în România este de 109 decese la 100.000 de locuitori, de peste două ori și jumătate mai mare decât media europeană de 44 la 100.000.
Prevenția este esențială în combaterea acestor afecțiuni. „Noi, medicii, dar și fiecare om în parte, prin mici schimbări, putem să prevenim probleme majore. Un om informat va alege întotdeauna să vină mai devreme la medic și să prevină înainte ca probleme majore să apară”, a explicat dr. Ioana Cristina Daha.
Ministerul Sănătății subliniază că stilul de viață sănătos este principalul factor de prevenție. Totuși, România înregistrează valori peste media țărilor OECD la principalii factori de risc: supraponderabilitate și obezitate – 67% față de 53%, fumat zilnic – 19% față de 16%, consum episodic excesiv de alcool – 36% față de 19%, consum scăzut de legume (17% față de 57%) și fructe (2% față de 15%). Activitatea fizică inadecvată este mai redusă în România (8%) comparativ cu media OECD (40,33%).
Bulgaria înregistrează o situație și mai gravă decât România. În 2023, 61% din cele 101.006 decese înregistrate în țara vecină au fost cauzate de boli cardiovasculare, la o populație de aproape 6,5 milioane de locuitori. Și în Lituania, peste jumătate dintre decese (50,8%) sunt atribuite bolilor sistemului circulator, iar rata mortalității este dublă față de media UE.
Sigita Glaveckaitė, medic cardiolog și președinta Asociației Inimii din Lituania, a declarat pentru emisiunea „Delfi diena” că „aproximativ 80% dintre cazurile de boli cardiovasculare pot fi prevenite prin ajustarea factorilor de risc, cum ar fi evitarea fumatului, o dietă sănătoasă, controlul hipertensiunii și al diabetului, scăderea colesterolului și limitarea consumului de alcool”. Ea a subliniat însă că „atenția și finanțarea insuficiente pentru cardiologie și prevenție” reprezintă o cauză majoră a numărului mare de îmbolnăviri și decese. De asemenea, „miturile, credințele și indiferența împiedică oamenii să ia medicamente, chiar dacă tratamentele sunt prescrise pe baza medicinei bazate pe dovezi”.
Cancerul este a doua cauză de deces în România, după bolile cardiovasculare. Anual, peste 95.000 de noi cazuri de cancer sunt diagnosticate, iar boala provoacă aproximativ 50.000 de decese. În 2024, 46.738 de români au murit din cauza tumorilor maligne. Estimările arată o creștere a cazurilor cu 6% până în 2035, cu o creștere mai accentuată la bărbați (8,3%) decât la femei (3,3%).
Pe locurile următoare în topul cauzelor de deces în România se află bolile aparatului respirator, cu 22.388 decese în 2024, și bolile aparatului digestiv, cu 14.090 decese. Pneumonia este cea mai frecventă cauză în rândul bolilor respiratorii, cu 13.206 decese, conform Institutului Național de Sănătate Publică.
În Bulgaria, bolile cardiovasculare și cancerul cauzează împreună 70% din decese, iar țara se confruntă cu obiceiuri alimentare nesănătoase, consum ridicat de tutun și alcool, activitate fizică redusă și acces insuficient la servicii medicale de prevenție. Bulgaria ocupă primul loc în Europa la prevalența fumatului și consumului de alcool, potrivit datelor Eurostat. Experții cer reforme urgente ale politicilor de sănătate, cu accent pe prevenție, diagnostic precoce și îmbunătățirea gestionării bolilor cronice.
Polonia a înregistrat o scădere a numărului de decese prevenibile în ultimii ani, dar până la două treimi dintre decesele premature înainte de 75 de ani sunt cauzate de factori evitabili. „Vorbim despre decese care ar putea fi prevenite prin stil de viață sau tratament”, afirmă Bogdan Wojtyniak, profesor la Institutul Național de Sănătate Publică din Polonia. Aproximativ 10% din decesele premature din Polonia sunt atribuite consumului de alcool.
În Cehia, stilul de viață nesănătos contribuie semnificativ la decesele premature. Profesorul Josef Kautzner, specialist în cardiologie, spune că majoritatea pacienților sub 60 de ani cu infarct de cord sunt fumători, obezi și nu își tratează corespunzător hipertensiunea sau colesterolul. Spre deosebire de România, Cehia înregistrează o scădere a deceselor cauzate de boli cardiovasculare și cancer, datorită îmbunătățirii asistenței medicale.
La nivelul Uniunii Europene, în 2021 au fost înregistrate 861.702 decese din cauze prevenibile și 399.537 din cauze tratabile, conform raportului „Health at a Glance: Europe 2024” al Comisiei Europene și OECD. Mortalitatea din cauze tratabile reflectă eficiența sistemelor de sănătate, iar cea din cauze prevenibile indică eficiența politicilor publice de prevenție.
România se situează pe ultimul loc în UE la decese din cauze tratabile și pe antepenultimul la decese prevenibile, cu 440 de decese la 100.000 de locuitori sub 75 de ani, față de media UE de 201. Doar Ungaria și Bulgaria au cifre mai proaste.
România înregistrează de trei ori mai multe decese din cauze tratabile decât media UE, în ciuda faptului că are cel mai mare număr de paturi de spital din Europa. Totuși, țara stă foarte slab la capitole precum prevenția, screeningul, vaccinarea și accesul la investigații imagistice de înaltă performanță (CT, RMN, PET/CT).
Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE. În 2022, România a alocat în medie 1.632 de euro pe cap de locuitor, mai puțin de jumătate din media UE, care este de 3.533 de euro. De asemenea, procentul din PIB alocat sănătății este printre cele mai mici din UE, 5,7%, doar Luxemburg alocând mai puțin (5,6%).
România se află în top 5 al țărilor UE cu cele mai mari nevoi nesatisfăcute de asistență medicală, alături de Grecia, Estonia, Finlanda și Letonia. Principalele cauze sunt lipsa banilor, accesul dificil la servicii medicale în anumite zone și timpii mari de așteptare. De asemenea, țara ocupă ultimul loc în UE la acoperirea vaccinală și screeningul pentru anumite tipuri de cancer.
Proiectul Pulse este o inițiativă europeană de jurnalism transfrontalier, cofinanțată de Comisia Europeană, care reunește publicații din mai multe țări, printre care HotNews (România), Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), Der Standard (Austria), EFSYN (Grecia), El Confidencial (Spania), Gazeta Wyborcza (Polonia), Mediapool (Bulgaria), HVG (Ungaria) și Il Sole 24 Ore (Italia). Activitățile proiectului sunt coordonate de organizațiile media OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța).
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
