„De la macrofag la arghirofag!” Conf. Dr. Adrian Tase, ANALIZĂ TĂIOASĂ despre bani, lux, exces și prețul prosperității!
Prosperitatea, consumul fără limite și tentația de a transforma banii într-un scop în sine sunt analizate într-o manieră aparte de reputatul cardiolog argeșean Conf. Dr. Adrian Tase. Medicul propune o incursiune neobișnuită, dar extrem de sugestivă, de la medicină la societate, construind o analogie între „macrofag” – celula care protejează organismul – și „arghirofag” – termenul prin care definește individul care consumă resurse financiare într-un mod excesiv și distructiv.
Într-o societate în care accesul la bunuri, servicii și experiențe este mai facil ca niciodată, granița dintre prosperitate și exces devine tot mai greu de delimitat. România ultimelor decenii a traversat transformări economice și sociale profunde, iar nivelul de trai a crescut considerabil comparativ cu perioada de dinainte de 1989.
Conf. Dr. Adrian Tase pornește tocmai de la această realitate și atrage atenția că bunăstarea nu reprezintă, în sine, o garanție a echilibrului.
„Secolul în care trăim a adus românilor un nivel de trai ridicat, greu de imaginat înainte de 1989, și comparabil cu cel din alte state ale Uniunii Europene. Din păcate, mai ales în istoria recentă, această prosperizare s-a dovedit a fi nesustenabilă”, subliniază reputatul cardiolog argeșean.
Medicul amintește că anul 2025 a fost considerat de experți drept unul dintre cele mai prospere momente din istoria recentă a României, însă abundența vine și cu propriile sale capcane.
În opinia Conf. Dr. Adrian Tase, explozia ofertei comerciale a modificat radical comportamentul de consum al românilor. Astăzi, rafturile magazinelor oferă o varietate de produse care, în urmă cu câteva decenii, păreau inaccesibile sau rezervate unei categorii restrânse a populației.
„Putem să consumăm somon fume, brânză Camembert și tot felul de alte delicatese, să alegem pâinea favorită dintr-o pleiadă de câteva zeci, să mâncăm brânză din Germania, dulceață din Franța, mere din Polonia sau pere din Argentina”, observă medicul argeșean.
Dar accesul la abundență nu înseamnă automat și un stil de viață sănătos. „Toate sunt permise, dar nu toate sunt și de folos, ca să parafrazez un citat biblic”, punctează Conf. Dr. Adrian Tase.
Din perspectiva sa profesională, consecințele excesului alimentar sunt deja vizibile. Obezitatea și bolile cardiometabolice asociate acesteia reprezintă probleme tot mai importante pentru sănătatea populației, în condițiile în care medicina modernă este nevoită să vină cu soluții din ce în ce mai sofisticate. „Obezitatea și complicațiile sale cardiometabolice sunt în creștere exponențială, iar medicina vine cu soluții multiple”, avertizează cardiologul argeșean.
De aici începe însă partea profundă a reflecției medicului. Conf. Dr. Adrian Tase mută discuția din cabinetul medical în spațiul social și economic și introduce un termen construit prin analogie cu mecanismul biologic al fagocitozei: arghirofag.
„Consumerismul este în toi, iar unii îl utilizează la nivel maxim, pentru că pot. I-aș defini pe acești indivizi ca arghirofagi.”
Termenul devine astfel o metaforă pentru omul care consumă resurse financiare într-o manieră excesivă, fără ca această acumulare și cheltuire continuă să mai aibă neapărat o finalitate rațională. Medicul explică analogia pornind de la una dintre celulele esențiale ale sistemului imunitar.
„Conform definiției medicale, macrofagul este o celulă imunitară cu roluri esențiale în apărarea organismului și curățarea țesuturilor. Efectele benefice asupra organismului se realizează prin mecanismul de fagocitoză”, explică Conf. Dr. Adrian Tase.
Macrofagul „înghite” și elimină microorganisme patogene, celule moarte și particule străine, contribuind la protejarea organismului. „Prin urmare, macrofagul înghite și distruge în interior elemente care pun în pericol sănătatea, deci este benefic”, arată medicul.
Prin contrast, „arghirofagul” este construit ca imaginea opusă. „Am definit arghirofagul ca pe un individ cu rol nefast în societate care pune în pericol securitatea financiară. Efectele distructive la nivel societal se realizează tot printr-un mecanism similar fagocitozei, mai precis omul înghite bani și apoi aceștia sunt distruși.”
Pentru a-și susține observația, Conf. Dr. Adrian Tase recurge la câteva exemple inspirate din realitatea mediatizată în ultimii ani. Primul este cel al unei femei care, aflată în așteptarea unor audieri, ar fi ales shoppingul drept metodă de combatere a anxietății.
„Primul caz clinic este al unei doamne care, așteptată fiind în câteva zile la audieri, a decis să-și trateze anxietatea printr-un shopping frenetic, fagocitând doar într-o după-amiază peste 100.000 de euro la Dubai Mall”, relatează cunoscutul cardiolog argeșean.
În contrapondere, medicul își introduce propria experiență, într-o notă ironică și autoironică. „Tot acolo, dar în altă perioadă, eu am ales să cumpăr câteva cutii de ceai și o sesiune de patinaj. Ca întotdeauna, adevărul este undeva la mijloc, majoritatea clienților făcând cumpărături echilibrate.”
Ironia nu este gratuită. Ea servește unei idei mai profunde: problema nu este consumul în sine, ci pierderea măsurii.
Un alt exemplu oferit de reputatul medic argeșean are în centru încălțămintea și ceea ce, aparent, ar putea părea un detaliu banal. „Un om normal, când cumpără pantofi noi, îi ia împachetați, iar ulterior aruncă la coș cutiile goale. Eu obișnuiesc să încalț imediat pantofii noi și las la magazin atât pantofii uzați, cât și cutiile goale.”
Apoi vine observația care transformă anecdota într-o satiră a excesului. „Alții însă, când își cumpără pantofi, fac o investiție și în cutii, pe care le transformă apoi în bancomate de carton.”
Prin această formulare, Conf. Dr. Adrian Tase surprinde o altă dimensiune a consumerismului: transformarea obiectelor de lux în simboluri sociale și, mai mult, transformarea achiziției într-un mecanism de validare și statut.
Al treilea „studiu de caz” propus de cunoscutul cardiolog argeșean este legat de petreceri. Sărbătoarea, fastul și bucuria sunt firești, însă excesul poate schimba radical semnificația unui eveniment.
„Este normal să ne bucurăm de aniversări, cu fastul cuvenit. Dar de aici și până la chefurile decameronice din Mykonos este cale lungă, mai ales când arghirofagii folosesc avioane private pentru a zbura în fermecătoarea insulă mediteraneană.”
Este una dintre imaginile cele mai puternice ale editorialului: pe de o parte, plăcerea firească a unei aniversări, pe de altă parte, opulența dusă până la caricatură. În această construcție, medicul nu condamnă prosperitatea, ci excesul lipsit de măsură.
Reflecția Conf. Dr. Adrian Tase ajunge, firesc, din nou în teritoriul medicinei. Reputatul cardiolog evocă una dintre călătoriile sale în insulele grecești și întâlnirea simbolică cu istoria medicinei.
„Am fost de câteva ori în Cyclades, cea mai interesantă descindere fiind în insula Kos, unde am stat câteva minute sub platanul lui Hipocrate, acolo unde părintele medicinei își impresiona studenții cu înțelepciunea sa.”
Imaginea este mai mult decât una turistică. Ea introduce în finalul reflecției ideea de măsură, echilibru și responsabilitate – valori care traversează atât medicina, cât și viața socială.
În fond, mesajul Conf. Dr. Adrian Tase nu este unul împotriva prosperității și nici împotriva consumului. Dimpotrivă, medicul recunoaște avantajele unei societăți în care oamenii au mai multe posibilități decât în trecut.
Problema apare atunci când posibilitatea devine exces, iar consumul se transformă într-un scop în sine. Într-o epocă în care succesul este adesea măsurat prin ceea ce deții, ceea ce afișezi și ceea ce îți permiți să cumperi, metafora „arghirofagului” propusă de reputatul cardiolog argeșean capătă o forță aparte.
Iar concluzia sa este una care depășește sfera medicinei și poate fi aplicată întregii societăți: „Ca întotdeauna, schimbările sunt benefice, dacă sunt utilizate cu înțelepciune, sau cu consecințe, atunci când sunt folosite excesiv. Inimă bună!”
O formulă scurtă, dar cu o dublă semnificație: pentru un cardiolog, „inimă bună” este, desigur, un deziderat medical. În sens mai larg însă, ea poate însemna și echilibru, cumpătare și capacitatea de a nu lăsa abundența să ne consume pe noi.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
