
Fostul parlamentar PSD Cătălin Rădulescu, cunoscut sub porecla de „Mitralieră”, a oferit detalii despre persoanele care au contribuit la modificarea legilor justiției în perioada mandatului lui Liviu Dragnea. Condamnat definitiv în 2016 la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită, Rădulescu a explicat că inițiativele sale legislative au fost elaborate împreună cu figuri proeminente din sistemul judiciar și din presă.
Conform unei relatări a G4Media.ro, acesta a indicat-o pe judecătoarea Dana Gârbovan drept unul dintre specialiștii cu care a colaborat. Pe listă se mai regăsesc fosta judecătoare Viorica Costiniu, soțul acesteia, Florin Costiniu (condamnat anterior pentru corupție), avocatul Adrian Miclescu și Răzvan Savaliuc, proprietarul publicației Luju.ro.
Într-un interviu acordat jurnalistului Cornel Nistorescu, fostul deputat a descris procesul de lucru prin care au fost redactate modificările codurilor penale. „Am colaborat atunci cu o echipă de oameni redutabili din justiție, așa cum este prietenul meu, avocatul care m-a apărat în acești 12 ani, Adrian Miclescu, fost procuror general adjunct al PNA. Doamna Costiniu, domnul Costiniu, Răzvan Savaliuc, am colaborat cu Dana Gârbovan, o echipă de oameni foarte buni din justiție, care mi-au transmis, văzându-mă că am curaj, cum trebuie modificat Codul Penal și codul de procedură penală și legile justiției, în așa fel încât să nu mai existe abuzuri”, a declarat Rădulescu.
Acesta a enumerat principalele proiecte la care a lucrat împreună cu grupul menționat, printre care se numără înființarea Secției Speciale (SIIJ) și reglementarea răspunderii magistraților: „Eu am făcut SIIJ-ul, inițiativa mea a fost de constituire a SIIJ-ului, desigur, cu această echipă redutabilă, am făcut răspunderea magistraților, am făcut parteneriatul public-privat, legea lobby-ului, evaziunea fiscală, modificări la codul penal și codul de procedură penală, am scos incompatibilitățile și conflictul de interese al primarilor, care era o chestie abuzivă făcută de ANI. Și atunci sigur că am devenit inamicul public al lor”.
Rădulescu a susținut că, după alegerile parlamentare din 2016, strategia inițială convenită în partid era ca amnistia, grațierea și modificările penale să fie trecute direct prin Parlament. „Când am câștigat cu 47% în 2016 noi i-am spus lui Dragnea, pentru că am mers pe această idee, de dreptate până la capăt, să introducem aceste modificări făcute de oameni din justiție la codul penal și codul de procedură penală și amnistia și grațierea, s-o băgăm în Parlament și s-o votăm. Și el, în loc să accepte această idee, a făcut acea ordonanță, contrar a ceea ce discutase cu noi”, a explicat fostul deputat.
Referirea face trimitere la OUG 13, promovată în 2017 de guvernul Sorin Grindeanu, care a declanșat proteste masive în România. Deși ordonanța a fost anulată rapid prin OUG 14, majoritatea parlamentară formată din PSD și ALDE a promovat ulterior prevederile respective prin traseu legislativ obișnuit. Rădulescu a rămas un susținător vocal al acestor măsuri, inclusiv al dezincriminării unor forme de evaziune fiscală și al protejării magistraților prin SIIJ.
Dana Gârbovan, unul dintre specialiștii invocați de Rădulescu, este judecătoare și a fost propusă în trecut de Viorica Dăncilă pentru funcția de ministru al Justiției. Aceasta a urmat un parcurs administrativ sinuos, depunându-și demisia din magistratură și ulterior retrăgând-o cu acordul CSM, după ce președintele Klaus Iohannis i-a respins nominalizarea.
Existența unor astfel de grupuri de lucru fusese semnalată încă din 2019 de Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, care a menționat „centre de reflecție” unde se decideau modificările legislative dorite de conducerea PSD, fără a specifica însă componența acestora.
Recent, în decembrie 2025, Cătălin Rădulescu a fost implicat într-un nou proces, fiind achitat în primă instanță de Curtea de Apel Bucureşti. În acest dosar, procurorii DNA îl acuzau de fals în declaraţii şi complicitate la abuz în serviciu pentru obţinerea titlului de „Luptător cu Rol Determinant” la Revoluție. Instanța a decis achitarea pe motiv că fapta nu există, însă hotărârea nu este una definitivă.
Cătălin Rădulescu, care a deținut un mandat de deputat obținut în 2016, a fost o figură centrală în eforturile de modificare a legislației penale, acțiunile sale fiind adesea criticate de organizațiile care militează pentru independența justiției.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
