Pe 24 februarie se sărbătoreşte Dragobetele, o ocazie de celebrat iubirea în stil românesc. Ziua Îndrăgostiților, autohtonă, marchează începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii, dar și sfârşitul desfătărilor lumeşti, căci începe Postul Sfânt al Paştelui.
CITEȘTE ȘI: CRESC SALARIILE ANGAJAȚILOR DIN PRIMĂRIA PITEȘTI! LISTA COMPLETĂ A NOILOR LEFURI!
În tradiția populară se spune că Dragobetele este întocmai fiul babei Dochia și este reprezentat ca un tânăr chipeș și extrem de iubăreț, care seduce fetele. De aici zicala ”Dragobetele sărută fetele!”.
Sărbătoarea Dragobetelui are o simbolistică bogată şi interesantă. În vremuri de demult, în anumite zone chiar şi astăzi, în această zi de mare sărbătoare, tinerii, îmbrăcaţi în straie frumoase, cuviincioase, obişnuiau să se strângă în păduri şi să culeagă în buchete cele dintâi flori ale primăverii.
Culesul florilor se continua cu voie bună şi cântece, cu un fel de joc numit “zburătorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărutat. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Înspre seară, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei.
Cei care participă la sărbătoare, respectând tradiţia, sunt consideraţi a fi binecuvântaţi tot anul. Ei au parte de belşug, fiind feriţi în schimb de boli şi febră. Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordă o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor care îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor.
În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăţi magice în iubire şi în descântecele de iubire, dar şi în ritualurile de înfrumuseţare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele îşi clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase şi atrăgătoare ca şi zânele.
În anumite sate uitate ale României, din pământ se scot rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli.
Este obligatoriu ca în această zi bărbaţii să se afle în relaţii cordiale cu persoanele de sex feminin. Dacă se ceartă cu persoana iubită, îi aşteaptă o primăvară cu ghinion şi un an deloc prielnic. Și băieții și fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul. Ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi.
Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime.
Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.
În unele zone ale ţării, ajunul Dragobetelor este asemănător ca simbolistica noptii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îşi afle ursitul, îşi pun busuioc sfinţit sub pernă, având credința că Dragobetele le va ajuta să își găsească iubirea adevărată.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
