„Era îmbrăcat căcăcios!” PERLE incredibile la simularea de Română! Au lăsat PROFESORII fără cuvinte!
Implementarea corectării digitalizate a examenelor naționale, demarată în anul 2024 cu scopul de a asigura o evaluare cât mai imparțială, a scos la lumină deficiențe majore în exprimarea și nivelul de înțelegere al elevilor. Rezultatele simulării pentru Evaluarea Națională din 2026 la disciplina Limba Română evidențiază dificultăți de limbaj și erori gramaticale frecvente.
CITEȘTE ȘI: ARGEȘ. Primărie de lângă Pitești angajează! Posturile scoase la concurs!
Potrivit informațiilor furnizate de Mediafax, noul sistem presupune scanarea lucrărilor chiar în centrele unde se susține examenul, în prezența candidaților, folosind echipamente tehnice dedicate. Ulterior, documentele sunt încărcate pe o platformă securizată gestionată de Ministerul Educației, unde identitatea elevilor este anonimizată automat.
Procesul de evaluare este realizat de profesori selectați aleatoriu, care provin, de regulă, din alte județe decât cel de origine al lucrării. Fiecare test este analizat independent de către doi evaluatori, care acordă punctaje în conformitate cu baremul oficial.
Regulile de notare sunt stricte: dacă diferența dintre notele celor doi profesori nu depășește un punct, nota finală este stabilită ca medie aritmetică, calculată cu două zecimale, fără a se efectua rotunjiri. În situația în care discrepanța dintre evaluări este mai mare de un punct, lucrarea este redirecționată către o a treia etapă de corectare, realizată de alți doi profesori.
Simularea la Limba Română a scos la iveală un vocabular precar și o stăpânire incertă a regulilor gramaticale, după cum reiese din câteva fragmente extrase din lucrări:
„Personajul avea un cap de păsărică și niște șoareci (cioareci, n. red.) deasupra genunchilor”
„Omul era îmbrăcat căcăcios (sărăcăcios, n. red.), așa cum îl descrie autorul, și era peticit ca Franchenștain”.
„Reușita unei călători (călătorii, n. red.) depinde în primul rând de punga cu mâncare. Mama pune cornuri, tata pune bere”.
Un episod aparte a fost generat de utilizarea termenului „blagian” (referitor la opera lui Lucian Blaga) în cerințele subiectelor de anul trecut, cuvânt care i-a nedumerit pe mulți candidați:
„Nu știu, nu ne-a predat ce e un text blagian”
„În textul belgian ne dă peste cap emoția căsătoririi cu un copac”
„Poezia e despre Paște. În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări”
„Rima din prima strofă a încrucită”
„Măsura primelor două versuri este de șapte cuvinte și o cratimă”.
„Poezia ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască și nu se lasă sculat din ia”.
„Arborele plânge niște muguri, iar autorul se ia de soare, că de ce l-a supărat?”
De asemenea, cerința de a realiza o paralelă între poezia „Trezire” și un articol din revista „Dilema Veche” a produs răspunsuri neașteptate:
„Autorul Lucian Blaga și doamna Cristina au în comun o dilemă despre albine și faguri, așa că el face poezii iar ea și-a făcut un site”
„Sunt foarte deschisă, deci î-mi schimb părere-a dacă e cazul”
Rezultatele de anul trecut la proba de Limba Română indică o situație critică în sistemul de învățământ:
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
