Florentina și Carmen Grigoraș de la Andralex îndeamnă la semnarea unei petiții pentru debirocratizare, simplificare și corectare a procedurilor de implementare a proiectelor din PNRR
Piteștencele Florentina Grigoraș și Carmen Grigoraș, co-fondatoare Andralex Project Company, s-au alăturat unei campanii inițiate de Asociația Gândim pentru IMM care are ca scop semnalarea mai multor nereguli sistemice, procedural și decizionale în legislația care stă la baza implementării proiectelor de Digitalizare IMM și ONG din cadrul PNRR. Ele îndeamnă la semnarea unei petiții cu scopul îmbunătățirii practicilor din domeniul absorbției de fonduri europene, simplificarea procedurilor și creșterea profesionalismului în înțelegerea mecanismelor legate de fondurile europene.
Petiția a fost lansată public și are rolul de a atrage atenția autorităților asupra problemelor pe care le întâmpină, deopotrivă consultanți, furnizori de servicii și produse, benificiari etc în accesarea și implementarea fondurilor europene. Cele două piteștence, cu o experiență vastă în domeniul consultanței, s-au alăturat inițiativei și îndeamnă și pe alții să se ralieze demersului și să semneze petiția în care se solicită, printre altele, urgentarea și normalizarea modului de lucru pe cele trei programe de Digitalizare IMM și ONG din cadrul PNRR, modificarea urgentă a OUG nr. 18/2023, în sensul preluării controlului de către MIPE asupra proceselor și fluxurilor externalizate către băncile partenere, simplificarea procedurii de achiziție directă, debirocratizarea procesului de gestiune și adaptare a achizițiilor directe. Textul petiției este amplu și oferă soluții concrete autorităților competente.
Iată link-ul petiției AICI, din care prezentăm mai jos un fragment edificator:
Vă adresăm următoarea petiție, în numele unui grup extins de beneficiari ai apelurilor de proiecte de Digitalizare, IMM-uri și ONG-uri, semnatari ai prezentei, alături de alte părți interesate – consultanți și furnizori de servicii și produse – pentru a vă semnala o serie de nereguli sistemice, procedurale și decizionale, existente în cadrul legal și în MIPE, legate de implementarea proiectelor de Digitalizare IMM și ONG din cadrul PNRR, pentru care este imperativă aplicarea de corecții astfel încât să fie deblocate fluxurile de implementare, să fie facilitată buna desfășurare a proiectelor și să fie oprită crearea de prejudicii nedrepte beneficiarilor. Suntem într-un punct în care lipsa de măsuri concrete, precum și măsurile întreprinse până în prezent într-o manieră care nu denotă profesionalism sau o bună înțelegere a mecanismelor ce țin de fondurile europene, ori răspunsul la nevoia de debirocratizare și simplificare invocată de la nivel european, au condus la o situație fără precedent în istoria fondurilor europene din România. Suntem la mai bine de 2 ani de la lansarea apelului pentru digitalizarea IMM-urilor și de la momentul la care ar fi trebuit lansate apelurile pentru ONG-uri și digitalizare avansată, 2 ani caracterizați de întârzieri masive în gestiunea acestor apeluri, de ghiduri cu numeroase lacune și deficiențe, de adrese și solicitări nenumărate din partea solicitanților de finanțare și a beneficiarilor, în care nu s-a întâmplat nimic din ceea ce ar fi firesc să se întâmple în gestiunea responsabilă a unor sute de milioane provenite din PNRR.
Măsurile destinate să asigure redresare și reziliență au devenit ele însele măsuri cu potențial destabilizator pentru IMM-urile și ONG-urile aplicante și pentru furnizorii lor, riscând ca, din incapacitatea administrativă care nu ar trebui să existe la nivelul Ministerului de resort în fonduri europene, să se piardă oportunitatea ca aceste fonduri să conducă la productivitate crescută. Într-un context economic turbulent, în care cuvintele cheie sunt „productivitate”, „digitalizare”, „adaptarea pieței muncii”, un număr de peste 5000 IMM-uri și ONG-uri și-au luat responsabilitatea de a investi în implementarea unor proiecte care să le permită dezvoltarea, adaptarea la noile tehnologii și o creștere a eficienței, IMM-urile asumându-și chiar menținerea numărului de locuri de muncă din anul 2022 în anul 3 de implementare cu o creștere a Cifrei de afaceri.
Apelul de proiecte de 30.000 euro până la 100.000 euro (pentru întreprinderile mijlocii) trebuia să fie un apel ușor de implementat, simplificat și care la finalul anului 2024 să fie finalizat, cu toate acestea, s-a dovedit un drum foarte anevois pentru aplicanți, consultanți IT și, mai nou, furnizori. Cu termen de implementare în decembrie 2025 pe apelurile pentru ONG-uri și IMM-uri pentru multe entități de-abia începe implementare, iar pentru altele nici nu poate începe implementare întrucât există o lipsă semnificativă de interes și profesionalism în implementarea acestora de către MIPE.
Fiind personal foarte bine plătit, comparativ cu alți funcționari din entități ce gestionează proiecte, așteptarea ar fi ca nivelul de cunoștințe, competențe și abilități să fie unul ridicat și problemele să fie soluționate în timpi rezonabili. Întrucât, sunt întârzieri de ani pe aceste programe, sunt cerereri de transfer blocate de peste 8 luni și neplătite, sunt proiecte neîncepute din cauza faptului că nu au primit un document „Notificare privind încadrarea în categoria IMM” și, mai nou, apar cereri de transfer respinse pentru anumite cheltuieli deși s-au făcut conform cu regulile din ghiduri și informațiile disponibile la momentul respectiv, vă solicităm de urgență să dispuneți toate măsurile necesare, controale, înlocuire persoane responsabile cu unele capabile să rezolve situațiile, schimbare ordonanțe de urgență, tot ce considerați că poate remedia, debloca și soluționa situația din prezent, întrucât altfel, proiectele nu vor putea fi implementate și pierderile sunt foarte mari de partea IMM-urilor și furnizorilor lor, dar și de partea statului român.
Atât IMM-urile, cât și ONG-urile semnatare sunt dedicate și asumate în implementarea până la capăt a acestor proiecte și pot duce la bun sfârșit acest demers, dar dacă nu se remediază anomalii și nu se corectează modul în care acești beneficiari sunt tratați se va ajunge la o siutație de criză în primirea banilor și lipsă de cash-flow care va impacta negativ tocmai acești beneficiari care ar fi trebuit să beneficieze de măsuri pentru redresare și reziliență.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
