O cercetare recentă intitulată „Diaspora neascultată”, realizată de sociologul Barbu Mateescu pentru Fundația Konrad Adenauer, evidențiază motivele pentru care electoratul român din străinătate se împarte între susținerea pentru George Simion și cea pentru Nicușor Dan. Analiza publicată de Spotmedia.ro arată că alegătorii AUR din afara granițelor s-ar putea reorienta către un partid cu o doctrină socialistă reală, având în vedere că legătura lor cu liderul actual este mai degrabă una de conjunctură.
În cadrul alegerilor prezidențiale de anul trecut, George Simion a dominat votul în țări precum Germania, Austria, Italia și Spania, cu procente de peste 60%, în timp ce în Franța și Marea Britanie a depășit pragul de 50%. Totuși, discuțiile din focus grupuri sugerează că votul pentru liderul AUR a fost, în multe cazuri, o formă de susținere indirectă pentru Călin Georgescu.
O chelneriță stabilită în Germania a explicat această alegere: „l-am votat pe Simion deoarece în spatele acestui om este un om care chiar își iubește țara: Călin Georgescu”. Această viziune este împărtășită și de un alt votant din Franța, care a precizat: „pentru mine nu ar fi fost OK să mă reprezinte Simion la nivel european. Dar m-am gândit că, dacă ieșea el, era foarte mult sub tutela lui Călin Georgescu. Toate ideile bune spuse de Simion erau de la Călin Georgescu.”
Studiul semnalat de Spotmedia.ro trasează o delimitare clară între două segmente ale populației românești din străinătate: „diaspora muncitorească”, orientată spre Simion, și „diaspora sofisticată”, formată din absolvenți de studii superioare care l-au preferat pe Nicușor Dan.
Dacă segmentul „sofisticat” este bine integrat și apreciat în țările de adopție, „diaspora muncitorească” se confruntă cu fenomenul izolării. Acești cetățeni locuiesc adesea în zone compacte de emigranți, nu stăpânesc limba locală și au interacțiuni minime cu societatea gazdă. Sărăcia, lipsa perspectivelor și experiența muncii dificile îi fac pe acești cetățeni să fie extrem de receptivi la mesajele transmise de Călin Georgescu pe rețelele sociale.
O discuție între două românce din Marea Britanie, ambele votante ale liderului AUR, ilustrează acest sentiment de înstrăinare:
Cea mai importantă sursă de informare pentru acești alegători o reprezintă TikTok-ul, considerat o platformă mai sigură și mai puțin influențată de puterea politică decât televiziunile. O alegătoare din Germania a declarat că „TikTok-ul nu este încă cumpărat. De acolo am auzit de Georgescu și toți ne-am documentat de acolo. Este încă singura platformă pe care ei – guvernul, puterea – nu pot s-o cumpere sau s-o dea jos.”
Studiul indică faptul că niciunul dintre grupurile analizate nu a înțeles pe deplin rațiunea anulării scrutinului prezidențial din 2024. În plus, suspiciunile privind o conexiune între Călin Georgescu și Rusia nu par să existe în mentalul colectiv al susținătorilor săi, fiind ignorate chiar și de unii votanți ai lui Nicușor Dan.
Un expert din Austria, care l-a susținut pe Nicușor Dan, a criticat lipsa de claritate a deciziei: „anularea alegerilor nu a fost nici până în ziua de astăzi explicată din punct de vedere legal, nu avem pe nimeni acuzat. Asta este o mare problemă și e clar un minus pentru democrația noastră. Până la urmă, Călin Georgescu a fost votat de oameni, manipulați, cum vreți să spuneți, dar asta este democrația.” Din aceeași perspectivă, o casnică din Franța a adăugat că „au făcut împotriva lui [Georgescu] ce n-au făcut împotriva nimănui și efectiv nu înțelegem de ce.”
În contrast cu diaspora românească din Occident, românii din Republica Moldova aleg preponderent partide democratice. Această diferență este pusă pe seama experienței lor directe cu amenințările războiului hibrid și presiunile externe asupra statului lor.
Nivelul de trai, nemulțumirea față de clasa politică și respingerea pensiilor speciale sunt puncte comune care unesc cele două tabere de votanți din diaspora. O votantă din Germania a acuzat direct clasa politică: „Se gândesc ei cum să facă rost de bani peste noapte? Taie-ți ție pensiile alea speciale, nu ia de la noi că n-avem de unde”. Un șofer din Marea Britanie a completat spunând că „a fost mult mai ușor să voteze tăierea banilor la proști decât să le taie la ei subvenționarea partidelor – de pensii speciale nici nu mai spun”.
Deși motivele plecării din țară diferă — sărăcia pentru „diaspora muncitorească” versus calitatea serviciilor publice pentru cea „sofisticată” —, ambele grupuri sunt deranjate de lipsa meritocrației. O antreprenoare din Franța a explicat că „sistemul e foarte prost în România. Dacă nu pupi în fund unde trebuie sau dacă nu dai bani unde trebuie, nu poți să ajungi acolo unde vrei, chiar dacă cunoștințele tale sunt mult mai mari decât cele pe care le au cei care dețin deja postul”.
Documentul realizat de Barbu Mateescu concluzionează că „diaspora muncitorească” își dorește un stat care să le protejeze interesele, motiv pentru care mulți alegători s-ar putea desprinde de AUR în favoarea unui partid socialist veritabil. În plus, contrar percepției generale despre electoratul AUR, votanții lui Simion prezintă o antipatie pronunțată față de Biserica Ortodoxă Română (BOR).
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
