Hotărâre istorică în România! ÎCCJ a dat undă verde! S-a decis acum!
Persoanele care susțin că au suferit prejudicii în urma vaccinării anti-COVID-19 au dreptul să ceară despăgubiri atât în baza legii speciale care reglementează răspunderea pentru produsele cu defecte, cât și conform normelor generale din Codul civil privind răspunderea delictuală. Aceasta este clarificarea adusă de Înalta Curte de Casație și Justiție.
CITEȘTE ȘI: Schimbări radicale la Dacia! Este incredibil ce se pregătește!
Prin Decizia nr. 525 din 18 martie 2025, publicată în luna octombrie a aceluiași an, instanța supremă a stabilit că Legea nr. 240/2004 nu exclude posibilitatea ca o persoană vătămată să se îndrepte și împotriva altor entități decât producătorul, invocând fapte culpabile distincte, pe temeiul articolelor 1349 și 1357 din Codul civil. În acest context, ÎCCJ a respins recursurile formulate de Ministerul Sănătății și de Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor. Astfel, a fost menținută hotărârea instanței de apel, care impunea analiza calității procesuale a acestor pârâți și din perspectiva răspunderii delictuale de drept comun.
Argumentul central al instanței supreme a fost articolul 9 din Legea nr. 240/2004. Acest text de lege prevede explicit că regimul răspunderii pentru produse nu înlătură dreptul persoanei prejudiciate de a acționa în baza altor temeiuri legale, fie contractuale, fie extracontractuale. Prin urmare, judecătorii au arătat că, deși litigiul are ca punct de plecare un „produs” (vaccinul), instanțele nu pot ignora acuzațiile de fapte sau omisiuni aduse altor pârâți, care trebuie analizate conform regulilor răspunderii delictuale generale.
Cazul a pornit de la acțiunea unei femei, A., înregistrată la Tribunalul Sălaj pe 25 mai 2023. Reclamanta a cerut daune morale de 100.000 de euro și o prestație lunară, susținând că a suferit o tromboză după ce i s-a administrat, la 2 martie 2021, un vaccin anti-COVID-19 produs de compania B., din lotul ABV2856. În proces au fost chemați ca pârâți Statul Român (prin Ministerul Finanțelor), Ministerul Sănătății, Guvernul României și firma producătoare B. S.R.L.
Inițial, Tribunalul Sălaj a respins acțiunea, considerând că niciunul dintre pârâți nu are calitate procesuală pasivă. Ulterior, Curtea de Apel Cluj a modificat decizia, a respins excepțiile pentru Stat, Ministerul Sănătății și Guvern și a dispus rejudecarea pe fond a cauzei în ceea ce îi privește. Ministerul Sănătății și Statul Român au atacat această soluție cu recurs la Înalta Curte, argumentând că legea specială a răspunderii producătorului ar trebui să prevaleze.
Magistrații ÎCCJ au mai precizat că invocarea Strategiei Naționale de Vaccinare (aprobată prin H.G. nr. 1031/2020) nu este relevantă în etapa analizării calității procesuale pasive. Această etapă vizează doar stabilirea identității dintre pârât și cel care ar trebui să răspundă în raportul juridic dedus judecății. Aspectele de fond, precum existența unei fapte ilicite, a vinovăției sau a legăturii de cauzalitate, urmează să fie analizate în cadrul rejudecării.
Ca urmare a respingerii recursurilor, dosarul se va întoarce la Tribunalul Sălaj. Aici va avea loc rejudecarea pe fond a cererii formulate împotriva Statului Român, Ministerului Sănătății și Guvernului. În această nouă etapă, vor fi administrate probe pentru a stabili dacă există o faptă ilicită, vinovăție, o legătură de cauzalitate între aceasta și prejudiciul suferit, precum și întinderea acestuia.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
