Incredibil! Burnout-ul, aproape de recunoaștere legală în România: când ar putea fi adoptată legea!
Asociația Haking Work a lansat o petiție online intitulată „Vrem legea burnout”, prin care solicită recunoașterea oficială a burnout-ului ca fenomen ocupațional și implementarea unor măsuri clare de prevenție și sprijin pentru angajați. Totodată, o inițiativă legislativă pe aceeași temă a fost depusă, dar ulterior retrasă de inițiatori.
Burnout-ul este definit ca o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală cauzată de stresul cronic la locul de muncă. Organizația Mondială a Sănătății îl consideră un fenomen ocupațional, iar inițiatorii petiției cer măsuri concrete pentru protecția angajaților.
Printre solicitările din petiție se numără recunoașterea legală a burnout-ului, implementarea unor măsuri de prevenție și sprijin psihologic și medical, stabilirea unor reguli clare pentru reducerea stresului la locul de muncă, respectarea dreptului la deconectare și programe de reintegrare profesională pentru cei afectați.
Reprezentanții Asociației Haking Work atrag atenția că în România 67% dintre angajați se simt expuși riscului de burnout, ceea ce plasează țara pe locul al doilea în Europa, după Polonia, în ceea ce privește acest risc.
Cristian Jura, membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a explicat pentru Gândul că, în prezent, legislația românească nu reglementează explicit burnout-ul. Singura normă relevantă este Ordonanța Guvernului 137/2000, modificată în 2020 pentru a include prevederi legate de hărțuirea morală la locul de muncă, care cuprinde și elemente legate de stres și epuizare fizică.
„Ordonanța Guvernului 137/2000 – privind combaterea și sancționarea tuturor formelor de discriminare – a fost modificată în 2020, introducând prevederi referitoare la hărțuirea morală la locul de muncă. Aceasta definește hărțuirea ca orice comportament care afectează sănătatea fizică sau mentală a angajatului, inclusiv stresul și epuizarea fizică”, a detaliat Cristian Jura.
El a precizat că până acum CNCD nu a analizat petiții care să vizeze în mod direct „sănătatea fizică” sau „epuizarea fizică” la locul de muncă, acestea fiind de obicei incluse în plângeri privind hărțuirea morală.
„Din analiza propunerii legislative pentru reglementarea epuizării profesionale (burnout) – inițiativă care a fost retrasă – am constatat că se urmărea transformarea burnout-ului dintr-o componentă a hărțuirii morale într-o boală profesională. Aceasta ar fi presupus modificarea Legii securității și sănătății în muncă, a Legii privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale și a Legii statutului medicului de medicină a muncii”, a adăugat Jura.
Membrul CNCD a explicat că inițiativa legislativă a fost retrasă în urma criticilor din partea mediului de afaceri, care a contestat obligațiile impuse angajatorilor și drepturile angajaților, considerând definiția burnout-ului neclară și susceptibilă de interpretări abuzive.
„Angajatorii au invocat riscul ca definiția epuizării fizice la locul de muncă să fie folosită cu rea-credință, având în vedere că legislația actuală prevede deja răspunderea angajatorului pentru prejudicii materiale sau morale suferite de salariați în timpul serviciului. De asemenea, există jurisprudență în care instanțele au acordat despăgubiri în cazuri de hărțuire morală la locul de muncă”, a spus Cristian Jura.
El a subliniat că o lege dedicată burnout-ului ar fi utilă, însă trebuie să se bazeze pe date statistice din România, pe analiza legislației din alte țări și pe deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului.
Consultările cu Societatea Română de Medicină a Muncii, asociații patronale, sindicate și partide politice sunt esențiale pentru a ajunge la o definiție clară și o formă echilibrată a legii, agreată de toate părțile implicate, a concluzionat Cristian Jura.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
