DISTRIBUIȚI

Personajul Ion Cotescu din comedia de succes „Despre oameni şi melci” , fostul lider al Sindicatului „Solidaritatea”, este interpretat de actorul Andi Vasluianu, „George” în film. El convinge 1.000 de salariaţi să bată drumul până la Bucureşti, ca să doneze spermă la o clinică privată, pentru salvarea fabricii. Amanta sindicalistului şi secretara directorului general al Uzinei ARO, „Manuela”, interpretată de Monica Bârlădeanu, ajunge să-l cunoască pe fiul unui potenţial investitor francez, venit împreună cu tatăl său în România, interesaţi fiind să investească într-o fabrică de conserve de melci. Tânărul pune ochii pe secretara directorului Iustin Preoteasa, interpretat de Dorel Vişan, care a avut ideea să transforme ARO într-o fabrică de conserve, pe care s-o finanţeze cei doi afacerişti francezi.
Filmările nu s-au făcut la Uzina Aro
Filmările s-au derulat pe parcursul a şase săptămâni, în mai multe locaţii din Bucureşti, Călăraşi, Amara, Breaza, Ploieşti, la Fabrica UPET din Târgovişte, unde scenaristul a „încropit” o linie de asamblare pentru ARO-uri. Ruinele de pe fosta platformă câmpulungeană nu i-au încântat pe producători, întrucât era nevoie de clădiri prin care să se reconstituie atmosfera de lucru a unei întreprinderi de la începutul anilor ’90. Scenariul este făcut după povestirea lui Ion Cotescu, modificată aproape în întregime, într-un final. Pe când lucra la Amrom, în urmă cu vreo trei ani, fostul sindicalist a stat de vorbă cu scenaristul, de la care a aflat că vrea să facă filmul la Paris. „A venit la mine, am vorbit vreo două ore, la poarta de la CESAR, i-am explicat cum a fost, iar el mi-a zis că vrea să facă un scenariu şi să se folosească de treaba cu donarea de spermă. Mi-a zis: „Noi vrem să facem un scenariu, în care să arătăm că privatizarea a fost făcută fraudulos”. Le-am arătat documente cu procesele şi le-am spus că am făcut mişto cu donarea de spermă, la cererea preşedintelui AGA, să venim cu soluţii”, ne-a povestit acesta. Ion Cotescu i-a explicat că de la o glumă – a cărui idee de a fi făcută publică în presă nici măcar nu i-a aparţinut, ci a fost a altei persoane care nu mai este în viaţă – s-a ajuns la o „armă” folosită de politicieni împotriva sindicalistului.