Plugușorul este unul dintre cele mai vechi obiceiuri românești, păstrat cu sfințenie din generație în generație. Practicat mai ales în Ajunul Anului Nou, acest ritual simbolizează speranța, belșugul și recunoștința față de roadele muncii agricole. De-a lungul timpului, Plugușorul a devenit un simbol central al tradițiilor de iarnă din România, reflectând viața rurală și spiritualitatea poporului.
Potrivit etnografului Dan Ravaru, Plugușorul își are rădăcinile în vechile practici agrare ale românilor, cu influențe din urările de tip roman. Plugul, simbol principal al acestui obicei, reprezintă o unealtă sacră, văzută ca o punte între pământ și cer, fiind esențială în viața țăranului.
„Plugușorul era mai mult decât o simplă urare; era o formă de descântec. Se credea că urările aduceau protecție împotriva spiritelor rele și garantau un an rodnic și sănătos,” explică Ravaru.
Textele sunt recitate, nu cântate, celebrând etapele muncii agricole – aratul, semănatul, recoltatul – și simbolizând ciclul complet al vieții rurale.
Plugușorul a fost adaptat diferitelor grupuri sociale și vârste. Copiii recită „Plugul Mic,” cu urături simple, în timp ce adulții organizează „Plugul Mare,” acompaniat de instrumente tradiționale – fluier, buhai, talăngi și tobe. În trecut, flăcăii purtau un plug tras de boi și trăgeau o brazdă în curtea gospodarilor, simbolizând fertilitatea.
Un exemplu clasic de urătură:
Aho, aho, copii și frați,
Stați puțin și nu mânați.
Mâine anul se-nnoiește,
Plugușorul se pornește.
Semne bune anul are,
Pentru brazda de sub plug.
Urările conțin dorințe de prosperitate, iar recuzita adaugă autenticitate și farmec ceremonialului. Sunetele biciului și buhaiului completează atmosfera.
Etnograful Dan Ravaru avertizează asupra unui fenomen îngrijorător: adaptările moderne ale Plugușorului, lipsite de simbolismul agrar și spiritual, riscă să reducă această tradiție la un simplu divertisment.
„Frumusețea Plugușorului este amenințată de influențele moderne. Dacă nu protejăm acest obicei, el va deveni o relicvă culturală în muzeele etnografice,” subliniază Ravaru.
În ciuda influențelor moderne, Plugușorul rămâne un simbol al identității culturale românești. Este o expresie a respectului față de natură, muncă și spiritualitate, care aduce împreună comunitățile rurale și urbane.
Prin continuarea acestui obicei, românii păstrează vie legătura cu trecutul, cultivând în același timp valorile esențiale ale tradițiilor lor.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
