Un seism cu magnitudinea de 3,9 s-a produs duminică după-amiază, la ora 17:16, în zona seismică Vrancea. Informațiile au fost furnizate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) și citate de Agerpres, conform datelor preluate de romaniatv.net.
Potrivit specialiștilor, activitatea seismică a fost înregistrată la o adâncime de 140 de kilometri. Cutremurul s-a resimțit în apropierea mai multor centre urbane, fiind localizat la 52 km vest de Focşani, 58 km est de Sfântu-Gheorghe, 67 km nord de Buzău și 70 km est de Braşov. De asemenea, seismul a avut loc la 93 km nord-est de Ploieşti şi 99 km sud de Bacău.
Această mișcare tectonică survine după ce, pe 26 februarie, a fost raportat cel mai puternic cutremur din actualul an, cu o magnitudine de 4,5, localizat tot în judeţul Vrancea.
Referitor la riscul unor distrugeri materiale în România, Gheorghe Mărmureanu, preşedintele de onoare al Institutului pentru Fizica Pământului (INFP), a explicat că pragul periculos este mult mai ridicat. Expertul a precizat că un cutremur ar trebui să depăşească pragul de 7,6-7,7 grade pentru a cauza pagube, riscul unui astfel de eveniment fiind exclus în viitorul apropiat.
„Vrancea este periculoasă şi cu probleme mari după 7,3 grade pe scara Richter. (…) Din punctul meu de vedere, nu este nicio problemă. Nu există riscul unui cutremur mare în viitorul apropiat. Eu am susţinut şi continui să susţin pentru că nu mi-a apărut niciun parametru în plus care să justifice că acesta să fie precursorul unui alt cutremur. (…) Pentru ca un cutremur să producă pagube în România, ar trebui să aibă peste 7,6-7,7 grade. Noi aşteptăm acum să fie un cutremur foarte adânc, la peste 130 de kilometri. La adâncimea asta nu poate să se producă un cutremur foarte mare, de peste 6,7”, a declarat Gheorghe Mărmureanu, preşedintele de onoare al INFP.
Un alt aspect esențial subliniat de expert vizează starea tehnică a clădirilor și interacțiunea acestora cu undele seismice. Mărmureanu a evidențiat că factori precum perioada fundamentală de vibraţie a construcţiilor, vechimea lor şi tipul solului sunt determinante în cazul unui seism major.
„Avem o problemă, că sunt şi case vechi, care au suferit două, drie cutremure. Tot ce e construit în România înainte de 1977 este construit aşa cum este construit. A fost şi o greşeală, ne-am luat după cutremurele americane, iar cutremurele americane sunt de un tip, adică ele nu au o perioadă fundamentală mai mare de 0,4 secunde. Vrancea are o perioadă fundamentală de circa o secundă – 1,8 secunde. E cu totul alt mod de acţionare asupra clădirilor. O clădire cade nu numai din cauza mărimii cutremurului, cade şi din cauză că perioada fundamentală de vibraţie a clădirii este cumva apropiată de cea a cutremurului şi atunci se întâmplă catastrofe. Este un lucru pe care de abia în ultimul timp am reuşit să îl punem în evidenţă şi această perioadă este variabilă. Este în funcţie de magnitudinea cutremurului, dar şi de terenul pe care se află construcţia”, a mai declarat Gheorghe Mărmureanu.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
