PLAN URIAȘ pentru șoferi! Peste 2.000 km de AUTOSTRĂZI și drumuri expres deschiși până în 2028! LISTA COMPLETĂ!
Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu stabilește ca obiectiv depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028. Documentul include continuarea proiectelor finanțate prin PNRR, modernizarea infrastructurii feroviare, investiții în porturi și aeroporturi și reorganizarea companiilor de stat din transporturi.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! Unitate militară din Pitești ANGAJEAZĂ! Ce POSTURI au fost scoase la CONCURS?
Pentru sfârșitul anului 2026, ținta este deschiderea circulației pe aproximativ 185 de kilometri de autostradă și drum expres. Sunt vizate tronsoane din A7, A0 Nord, A3 și A1, precum și drumul expres Brăila–Galați, DEx6.
Extinderea rețelei până în 2028 ar urma să se bazeze pe avansul șantierelor A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8. Pentru 2030, programul fixează obiectivul închiderii coridoarelor principale ale rețelei transeuropene de transport TEN-T.
Documentul propune și începerea unor drumuri expres pe legăturile Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea, concomitent cu continuarea centurilor orașelor aglomerate. Pregătirea investițiilor viitoare ar include actualizarea Master Planului General de Transport pentru orizontul 2040 și contractarea documentațiilor pentru aproximativ 2.000 de kilometri de infrastructură, în vederea accesării fondurilor europene din perioada 2028–2034.
Proiectele de infrastructură care au depășit termenul de eligibilitate al Planului Național de Redresare și Reziliență, stabilit la 31 august 2026, ar urma să continue cu alte surse de finanțare. Programul indică Programul Transport 2021–2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, CEF, împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și bugetul național.
Între priorități figurează cei 77 de kilometri ai autostrăzii A7 Bacău–Pașcani și tronsonul A1 Margina–Holdea, pentru care termenul de finalizare prevăzut este 2027. În domeniul feroviar, tronsoanele Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad ar trebui finalizate până în 2028.
Pentru limitarea întârzierilor la plata constructorilor, documentul prevede achitarea situațiilor de lucrări certificate în termenul contractual de 30 de zile și publicarea lunară a stadiului plăților. Bugetul pe 2027 ar urma să cuprindă credite de angajament multianuale pentru proiectele majore, iar achizițiile nu ar trebui lansate fără finanțare asigurată pe întreaga durată a contractelor.
În sectorul feroviar, programul propune creșterea infrastructurii reabilitate de la 137 de kilometri la cel puțin 500 de kilometri pe care trenurile să poată circula cu minimum 100 km/h. În acest obiectiv intră finalizarea a 305 kilometri de lucrări rapide, denumite Quick Wins, pentru eliminarea unor restricții de viteză și îmbunătățirea circulației.
Alte măsuri prevăzute sunt introducerea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS nivel 2 și electrificarea magistralelor TEN-T. Documentul mai include derularea contractelor pentru trenuri electrice și locomotive, alături de dezvoltarea producției interne de materiale de construcții, componente și material rulant.
Pentru ruta București–Cluj-Napoca–Budapesta, programul urmărește finalizarea studiului de oportunitate privind o linie de mare viteză. O decizie politică asupra continuării proiectului ar urma să fie luată de Guvern după realizarea studiului.
În București și zona metropolitană, este propusă înființarea unei autorități care să coordoneze contractarea serviciilor de metrou și transport public de suprafață. Măsura ar urma să fie realizată împreună cu Municipiul București și județul Ilfov și să includă un bilet comun pentru diferitele mijloace de transport.
Programul prevede, de asemenea, continuarea lucrărilor la Magistrala 6, destinată legării rețelei de metrou de Aeroportul Henri Coandă.
Compensațiile pentru operatorii feroviari de călători ar urma să fie corelate cu numărul efectiv de pasageri și calitatea serviciilor. Din 2028, potrivit calendarului legal, contractele de servicii publice feroviare ar urma să fie atribuite competitiv, pe loturi.
Facilitățile de călătorie acordate elevilor, studenților și pensionarilor ar urma să fie păstrate și integrate într-un sistem electronic unic.
Pentru Portul Constanța, documentul prevede investiții de peste 900 de milioane de euro. Banii ar urma să finanțeze extinderea capacităților de operare, un hub de securitate maritimă și lucrări la Ecluza Năvodari.
Terminalele specializate ar urma să fie concesionate competitiv unor operatori mari, cu obligații clare privind traficul și investițiile private. Pe Dunăre, lucrările de dragaj ar trebui să asigure permanent adâncimile de navigație recomandate de Comisia Dunării și cerute de standardele TEN-T.
În aviație, programul propune construirea Terminalului 2 al Aeroportului Otopeni prin parteneriat public-privat sau concesiune competitivă. Proiectul ar include acces direct din autostrada A0 și o legătură feroviară.
Posibilitatea ca Aeroportul Băneasa să preia unele curse ar urma să fie analizată în funcție de rezultatele unui studiu de trafic.
Pentru TAROM, documentul propune continuarea restructurării și atragerea unui investitor strategic în 2027. Planul de afaceri revizuit trebuie să demonstreze viabilitatea economică a companiei până la 31 decembrie 2026, în vederea protejării ajutorului de stat aprobat, de 95,3 milioane de euro.
După instalarea unui management profesionist, ar urma să fie lansată o procedură transparentă și competitivă pentru atragerea investitorului. Acesta ar putea prelua fie un pachet minoritar de 20–49%, fie unul majoritar.
Programul prevede păstrarea mentenanței tehnice și a rutelor interne considerate esențiale, acestea din urmă prin obligații de serviciu public atribuite competitiv. Separat, este propus un cadru pentru reunirea TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova sub o guvernanță comună, într-un Grup Aeronautic Național cu activități civile și militare de mentenanță și producție.
Pentru companiile din subordinea Ministerului Transporturilor, programul stabilește cel mult șase luni pentru încheierea selecțiilor competitive ale conducerilor și consiliilor de administrație, conform OUG nr. 109/2011. Sunt vizate, între altele, CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, TAROM, ROMATSA și administrațiile portuare.
Contractele de mandat ar urma să conțină indicatori de performanță evaluați și publicați anual. În maximum 12 luni, fiecare companie ar trebui încadrată într-un regim strategic care să precizeze dacă urmărește dezvoltarea, listarea unui pachet minoritar, atragerea unui investitor sau administrarea unui monopol natural.
Documentul propune delimitarea prin lege a atribuțiilor CNAIR și CNIR. Cele cinci administrații portuare și de căi navigabile ar urma să fie comasate în două structuri: Administrația Porturilor Maritime Constanța și Administrația Unică a Dunării.
Inventarierea și intabularea patrimoniului ministerului și al companiilor sale ar trebui realizate în cel mult 24 de luni. Bunurile care nu mai sunt necesare transporturilor ar urma să fie valorificate transparent sau transferate autorităților locale.
Programul propune o structură specializată în parteneriate public-private și concesiuni, cu asistență tehnică din partea unor instituții financiare internaționale. Sunt menționate Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și International Finance Corporation.
Ținta este semnarea a cel puțin trei contracte majore până în 2028. Proiectele avute în vedere includ Terminalul 2 de la Otopeni, terminale portuare, spații de servicii pe autostrăzi și noduri intermodale.
Documentul prevede analize de rentabilitate și structurarea proiectelor pentru un tratament statistic favorabil, fără impact asupra datoriei publice, numai dacă regulile aplicabile permit acest lucru. Prevederile reprezintă obiective propuse, a căror realizare depinde de finanțare, derularea achizițiilor și contractelor, capacitatea administrativă de implementare și respectarea termenelor asumate.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
