Plătea 5.000 de lei pe lună pentru un loc în „Iad”! Ce a găsit o fiică atunci când și-a vizitat mama întrece orice imaginație: „Era frig, mami…”
Într-un loc care ar fi trebuit să fie sinonim cu siguranța, grija și demnitatea, zeci de bătrâni din județul Timiș trăiau o dramă greu de imaginat. În spatele ușilor închise ale unui azil autorizat, oamenii abia supraviețuiau pe holuri înghețate, dormind pe scaune de plastic sau direct pe podea, în timp ce rudele erau asigurate constant că „totul este în regulă”. Realitatea scoasă la iveală de mărturii și de intervenția autorităților arată însă un sistem paralel de abuz, camuflat sub pretextul îngrijirii sociale.
CITEȘTE ȘI: Acum! Femeie căzută de la etaj în Mioveni! A fost accident sau a vrut să se omoare?
Bătrânii erau ținuți în condiții inumane: nespălați cu zilele, mușcați de ploșnițe, flămânzi și bolnavi. Hrana zilnică se rezuma adesea la o cană de ceai și o felie de pâine. Mulți dintre ei erau complet dependenți de personalul centrului, însă în loc de sprijin primeau indiferență și neglijență extremă.
Imaginile filmate imediat după salvarea uneia dintre paciente sunt sfâșietoare. Autoritățile au descoperit oameni legați de paturi, ținuți în frig, cu răni deschise, slăbiți până la epuizare. Printre ei, o femeie de 84 de ani, cu lacrimi în ochi, a povestit chinul trăit timp de un an într-un loc unde ar fi trebuit să fie în siguranță.
Fiica unei paciente, Olimpia Țibrea, stabilită în Germania, credea că a luat cea mai bună decizie pentru mama sa, internând-o într-un centru care promitea îngrijire și respect. În realitate, a găsit-o într-o stare critică: nemâncată, extrem de slabă, cu răni pe picioare și plină de bube.
„Dormea pe jos, fără saltele. Era frig, foarte frig”, povestește femeia, încă marcată de ceea ce a descoperit. Pentru acest „tratament”, plătea lunar 5.000 de lei, la care se adăugau cheltuieli „neprevăzute”, comunicate prin bilete scrise de mână și trimise pe WhatsApp. La început, nimic nu părea suspect. Personalul o asigura constant că mama ei este bine.
Suspiciunile au apărut la ultima vizită, când bătrâna a început să se scarpine disperată, spunând că este mușcată de ploșnițe. Explicația oferită a fost una banală: „o alergie”. Realitatea era însă mult mai gravă. „Ploșnițele ieșeau dimineața pe perete, apăsai pe ele și curgea sângele”, își amintește fiica.
Administratoarea centrului a susținut ulterior că nu știa în ce stare se află pacienta. Însă mărturiile contrazic flagrant această afirmație. Pe holurile azilului, la intrare, se aflau paturi cu bătrâni acoperiți de muște, „ca și când ar fi fost cadavre”, spune Olimpia Țibrea. Angajații justificau prezența lor pe coridoare prin lucrări de renovare. În realitate, aceea era normalitatea.
De teama pierderii sursei de venit, administratoarea a încercat să-i liniștească pe aparținători, promițând că problemele legate de licență vor fi rezolvate „în două-trei zile”. Mesajele au continuat chiar și în ziua descinderilor autorităților, când femeia le scria că este chemată la poliție și că „e posibil să mă închidă”.
Deși administratoarea este încă în libertate, ancheta a luat amploare. Societatea care administra centrul a fost amendată cu 80.000 de lei și i s-a interzis, pentru o perioadă de trei ani, să mai presteze servicii sociale. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș investighează cazul, iar anchetatorii continuă să adune mărturii și dovezi.
La casa privată din comuna Cenad, descoperită în paralel cu azilul din Lenauheim, autoritățile au găsit aproape 80 de persoane cazate în condiții inumane. În subsol, trei vârstnici nedeplasabili erau imobilizați pe o saltea care ocupa întregul spațiu, fără lumină și fără căldură.
„Mă dureau picioarele și nu știam pe cine să chem”, a spus una dintre paciente. Răspunsul fiicei sale, printre lacrimi, sintetizează drama trăită de multe familii: „Mami, nu mai plânge, iartă-mă, iartă-mă”.
Cazul azilului din Timiș nu este doar o anchetă penală, ci un semnal de alarmă dureros despre vulnerabilitatea celor mai fragili dintre noi. Dincolo de sancțiuni și dosare penale, rămâne întrebarea fundamentală: cum a fost posibil ca, timp de luni sau chiar ani, asemenea abuzuri să fie ascunse sub masca îngrijirii? Răspunsul va trebui să vină nu doar din sălile de judecată, ci și dintr-o reformă reală a sistemului care ar trebui să protejeze, nu să condamne, bătrânețea.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
