Revoluție în școli! Elevii care vor alege ce materii să studieze din 2026!
România se pregătește să implementeze, începând cu anul școlar 2026–2027, una dintre cele mai radicale reforme educaționale din ultimele decenii. Elevii de liceu vor putea alege ce materii să studieze, în funcție de pasiunile, abilitățile și planurile lor de viitor. Inspirat din modelele occidentale, noul cadru curricular flexibil promite să aducă elevul în centrul procesului educațional.
CITEȘTE ȘI: Permisul suspendat, mai ușor de recuperat – ce trebuie să faci? Parlamentul a decis!
După ani de discuții și promisiuni, Ministerul Educației face un pas decisiv către modernizarea sistemului școlar: liceenii români vor putea, în curând, să-și personalizeze traseul educațional. Elevii vor studia un trunchi comun redus, urmând ca restul disciplinelor să fie alese dintr-un portofoliu oferit de fiecare școală.
Printre disciplinele propuse: robotică, inteligență artificială, comunicare, dezbatere, matematică financiară, filosofie sau limbi clasice — o paletă care reflectă diversitatea competențelor cerute într-o societate modernă și globalizată.
„Elevii vor putea alege materiile în funcție de direcția în care vor să meargă mai departe. Copilul, când intră în clasa a IX-a, va ști ce competențe își dezvoltă și pentru ce domenii se pregătește”, a explicat Radu Szekely, consilier în Ministerul Educației.
Reforma propune două modele de plan-cadru:
Modelul tradițional, cu ajustări moderate, păstrează structura actuală, dar introduce mici optimizări.
Modelul flexibil, pe de altă parte, implică o adevărată revoluție: elevii aleg până la 70–80% din materiile studiate.
Această variantă promite un sistem mai adaptat nevoilor reale ale elevilor, dar presupune și o maturitate instituțională pe care nu toate liceele o pot garanta. „Este nevoie de curaj, viziune curriculară și resurse — umane, logistice și financiare. Nu toate școlile sunt pregătite pentru acest pas”, atrage atenția expertul în educație Marian Staș.
Indiferent de model, toate liceele vor avea în comun un nucleu obligatoriu. Acesta va include:
O oră suplimentară de istorie și geografie, indiferent de profil.
Ajustări specifice pentru fiecare specializare:
Matematică-informatică: o oră în plus la matematică și informatică, una în minus la a doua limbă străină.
Științele naturii: câte o oră suplimentară de chimie și biologie.
Științele sociale: accent pe filosofie și matematică aplicată în clasele terminale.
Filologie: ore suplimentare de limba română și limbi străine, plus o oră de „științe integrate” cu teme precum gândirea critică, robotica sau combaterea pseudoștiinței.
Implementarea noii structuri vine cu provocări logistice uriașe. În prezent, România se confruntă cu un deficit sever de cadre didactice în mai multe discipline-cheie. În plus, noile planuri vor necesita manuale actualizate și programe de formare pentru profesori.
„Avem banii și proiectul pentru formarea profesorilor. Încercăm să aducem și specialiști din alte domenii, precum antreprenori sau profesioniști din industrie”, a declarat Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației.
Formarea va începe abia în 2026, ceea ce lasă un timp relativ scurt pentru pregătirea resurselor umane și materiale. Manualele actuale sunt complet nealiniate noilor cerințe, iar elaborarea unora noi implică nu doar rescriere, ci și o reevaluare a modului în care cunoașterea este transmisă.
Deși reforma se dorește una națională, realitatea din teritoriu ar putea limita aplicarea modelului flexibil la doar câteva licee de elită sau unități cu sprijin financiar consistent. Pentru majoritatea, sistemul va rămâne unul parțial reformat, cu opționale ce reprezintă doar 10–15% din totalul orelor.
„Este nevoie de o schimbare profundă, nu doar de fațadă. Nu putem doar să înlocuim niște ore cu altele, fără să regândim de ce și cum învățăm. De aceea, sunt sceptică. Văd subiectele de la Bacalaureatul francez și mă întreb: cum ajung tinerii lor la acel nivel de gândire? Acolo trebuie să tindem”, a remarcat Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale”.
Începutul anului școlar 2026–2027 va marca intrarea în clasa a IX-a a primei generații care va învăța după noile planuri-cadru. Reforma promite o educație mai personalizată, mai flexibilă și mai conectată la realitatea secolului XXI.
Însă, ca orice reformă ambițioasă, succesul depinde de capacitatea sistemului de a susține această transformare: formarea profesorilor, elaborarea de resurse moderne, sprijinul pentru școli și, nu în ultimul rând, asumarea politică a direcției stabilite.
Rămâne de văzut dacă România va reuși să transforme această premieră într-un model funcțional, scalabil și echitabil — sau dacă va rămâne doar o frumoasă intenție pe hârtie.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
