S-a aflat numărul REAL de urși din România! Record absolut în Argeș și aceste județe! HARTĂ!
România se confirmă drept principalul refugiu al ursului brun din Uniunea Europeană, găzduind cea mai numeroasă populație a acestei specii. Potrivit unui amplu studiu realizat în cadrul Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun, numărul exemplarelor este estimat la aproximativ 11.000–11.600 de urși, o cifră fără precedent la nivel european. Datele sunt prezentate într-un raport sintetic finalizat în noiembrie 2025, care reunește rezultatele celui mai complex demers științific realizat vreodată în România pentru monitorizarea unei specii de carnivor mare.
Estimarea populației nu se bazează pe observații directe sau metode tradiționale, ci pe analize genetice non-invazive, recunoscute la nivel internațional pentru acuratețea lor. Specialiștii au colectat probe biologice – păr, fecale și țesut – direct din habitat, fără capturarea sau deranjarea animalelor. Aceste probe au fost analizate genetic pentru identificarea indivizilor, iar dimensiunea populației a fost calculată prin modele statistice robuste.
Rezultatele converg către un interval cuprins între 10.600 și 12.800 de urși, însă valoarea utilizată pentru deciziile de management este una conservatoare, de aproximativ 11.600 de exemplare. O metodă alternativă, de tip spațial, cu o precizie statistică foarte ridicată, indică o medie de 11.400 de urși, confirmând consistența și fiabilitatea estimărilor.
Distribuția urșilor bruni în România este departe de a fi uniformă. Zona arcului carpatic concentrează cele mai mari densități, în special județele din centrul țării. Brașovul se află pe primul loc la nivel național, urmat de Harghita, Buzău, Vrancea, Mureș și Covasna.
În aceste județe, densitatea depășește frecvent 15–20 de urși la 100 km² de habitat favorabil. Harghita se remarcă printr-o densitate medie estimată de peste 27 de urși la 100 km², cu o abundență totală de aproximativ 1.700 de exemplare. În județul Argeș, densitatea medie este de 15,7 urși, confirmând statutul Carpaților Meridionali ca zonă-cheie pentru specie.
La polul opus se află vestul și nord-vestul țării. În județe precum Cluj și Bihor, au fost identificate doar câteva exemplare, insuficiente pentru modelarea densității, iar în Mehedinți sau Satu Mare nu au fost confirmate genotipuri valide în baza de date finală. Harta distribuției, realizată pentru anul 2023, reflectă fidel aceste diferențe regionale.
Studiul a presupus un efort logistic fără precedent. Între 2022 și începutul anului 2025, au fost colectate peste 24.000 de probe biologice din 25 de județe. Recoltarea a fost realizată de personal instruit, conform unor proceduri standardizate, iar trasabilitatea probelor a fost asigurată printr-o aplicație mobilă dedicată.
Din totalul probelor analizate, aproximativ 57% au fost genotipate cu succes, iar peste 7.400 de probe au furnizat genotipuri confirmate. Acestea au permis identificarea a 4.655 de indivizi unici, reprezentând numărul minim de urși identificați genetic în România.
Datele mai arată o disproporție între sexe: aproximativ două treimi dintre urșii identificați sunt masculi, iar o treime femele. Specialiștii explică această diferență prin comportamentul diferit al celor două sexe, masculii având teritorii mai mari și o probabilitate mai ridicată de detectare.
Dincolo de numărul impresionant, raportul evidențiază un aspect esențial: starea genetică foarte bună a populației de urs brun din România. Nivelul de diversitate genetică este ridicat, iar consangvinizarea este scăzută, factori critici pentru adaptabilitatea și supraviețuirea pe termen lung a speciei.
Markerii genetici utilizați permit o diferențiere extrem de precisă între indivizi, cu o probabilitate aproape nulă ca doi urși neînrudiți să aibă același profil genetic. Chiar și în cazul fraților, capacitatea de discriminare rămâne foarte ridicată, oferind o bază solidă pentru monitorizare și management.
Analizele genetice avansate indică existența a trei structuri genetice principale, corespunzătoare unor regiuni geografice largi. Acestea nu sunt însă populații izolate, ci clustere între care există un amestec genetic semnificativ.
În ansamblu, urșii din România formează o populație bine conectată, cu un flux genetic consistent între regiuni. Această structură este tipică pentru carnivorele mari și reflectă atât istoria naturală a speciei, cât și influența reliefului și a activităților umane. Totuși, studiul identifică și zone unde conectivitatea este redusă, cel mai probabil din cauza fragmentării habitatului și a infrastructurii.
Raportul avertizează că dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare, alături de extinderea zonelor urbanizate, reprezintă cele mai mari riscuri pentru viitorul populației de urs brun. Fragmentarea habitatului poate duce, în timp, la izolarea subpopulațiilor și la pierderea diversității genetice.
Specialiștii recomandă integrarea măsurilor de permeabilitate ecologică în toate proiectele majore de infrastructură, pentru a permite deplasarea urșilor între diferite zone. Fără aceste măsuri, conectivitatea actuală ar putea deveni doar una „istorică”, cu consecințe negative pe termen lung.
Prin abordarea sa conservatoare și rigoarea științifică, studiul oferă o bază solidă pentru deciziile publice privind managementul ursului brun. Raportul recomandă ca orice relocare sau intervenție asupra exemplarelor să fie documentată genetic și înregistrată într-un registru național, pentru a asigura trasabilitatea și coerența măsurilor.
De asemenea, este subliniată importanța unui program de monitorizare genetică pe termen lung, integrat în cadrul legislativ și administrativ. Pentru prima dată, România dispune de o imagine clară, verificabilă și comparabilă internațional asupra numărului, distribuției și stării genetice a celei mai mari populații de urs brun din Uniunea Europeană.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
