S-A DECIS! REGULI la bloc pe care proprietarii trebuie să le știe! Cine PLĂTEȘTE reparația terasei când apa ajunge în apartament?
Infiltrațiile apărute după ploi puternice pot deveni rapid un motiv de ceartă între vecinii dintr-un bloc. De multe ori, proprietarul de la ultimul etaj este pus în situația de a suporta singur costurile, pe motiv că doar locuința sa este afectată de apă. În realitate, lucrurile nu sunt atât de simple.
Atunci când terasa sau acoperișul reprezintă parte comună a imobilului, reparația nu este, în mod automat, responsabilitatea exclusivă a proprietarului din apartamentul afectat. Stabilirea obligațiilor de plată depinde de regimul juridic al terasei și de cauza exactă a infiltrației.
Potrivit regulilor aplicabile condominiilor, elementele clădirii care sunt destinate utilizării tuturor proprietarilor ori sunt necesare pentru funcționarea normală a imobilului fac parte, în principiu, din proprietatea comună.
Acoperișurile și terasele se încadrează, de regulă, în această categorie, în măsura în care actele de proprietate nu stabilesc alt regim. Prin urmare, dacă hidroizolația unei terase comune este deteriorată și de acolo provine apa care ajunge într-un apartament, costurile lucrării nu trebuie suportate automat doar de proprietarul de la ultimul etaj.
Faptul că problema apare într-o singură locuință nu schimbă, prin el însuși, natura comună a elementului afectat. Nici faptul că terasa se află deasupra unui singur apartament și nici utilizarea ei preponderentă de către un anumit proprietar nu înseamnă automat că aceasta este proprietate individuală. Regimul juridic trebuie verificat în documentele imobilului.
În cazul lucrărilor care privesc proprietatea comună, cheltuielile se repartizează potrivit regulilor stabilite de legislația privind asociațiile de proprietari și coproprietatea asupra părților comune.
Un aspect important este cota-parte indiviză. Asta înseamnă că proprietarii nu au neapărat de achitat aceeași sumă pentru o lucrare la terasa blocului. Contribuția fiecărui apartament poate fi stabilită în funcție de cota-parte indiviză aferentă proprietății respective.
De exemplu, o lucrare de 20.000 de lei nu înseamnă automat că fiecare dintre cele 20 de apartamente ale blocului trebuie să achite câte 1.000 de lei. Repartizarea se face potrivit criteriilor prevăzute de lege și situației juridice a imobilului.
Astfel, chiar dacă locuința unui proprietar de la parter sau de la un etaj intermediar nu este afectată de infiltrații, acesta poate avea obligația de a contribui la lucrările necesare pentru repararea unei părți comune.
Când apar infiltrații, primul pas ar trebui să fie sesizarea asociației de proprietari, preferabil în scris. Proprietarul poate prezenta fotografii cu petele de umezeală, zonele în care apa a pătruns și eventualele deteriorări produse în locuință. Este important însă ca sursa infiltrației să fie stabilită cât mai clar.
O pată pe tavan nu demonstrează, de una singură, că terasa este cauza problemei. Apa poate proveni și de la instalații, de la o intervenție efectuată necorespunzător sau de la alte elemente ale construcției. Atunci când există dispute între proprietari, o constatare tehnică realizată de un specialist poate fi esențială pentru identificarea sursei.
Există și situații în care responsabilitatea nu mai aparține tuturor proprietarilor. Dacă terasa este, potrivit actelor, proprietate individuală sau există prevederi speciale privind întreținerea acesteia, obligațiile pot fi diferite. De asemenea, dacă degradarea hidroizolației a fost provocată de intervenția unui proprietar – de exemplu, prin executarea unei lucrări care a afectat stratul de hidroizolație – trebuie analizată responsabilitatea pentru prejudiciul produs.
Într-o astfel de situație, nu este suficient să se constate că terasa este parte comună. Contează și cine a provocat deteriorarea și din ce cauză.
Înainte de stabilirea costurilor, trebuie verificate documentele care stabilesc regimul juridic al terasei. Pot fi relevante actele de proprietate, documentația condominiului și, după caz, informațiile din cartea funciară. Aceste documente pot clarifica dacă terasa este parte comună, dacă există drepturi speciale de folosință sau dacă anumite obligații de întreținere au fost stabilite într-un mod particular.
În cazul unei infiltrații, trebuie separate două probleme: cine este afectat de pagubă și cine are obligația legală de a suporta repararea cauzei care a produs-o. Cele două nu sunt întotdeauna aceeași persoană.
O regulă esențială este că faptul că apa ajunge doar într-un singur apartament nu înseamnă automat că proprietarul acelui apartament trebuie să plătească singur reparația. Dacă sursa infiltrației este o terasă comună, lucrările care vizează remedierea acesteia privesc, în principiu, proprietatea comună a condominiului, iar cheltuielile se repartizează potrivit regulilor aplicabile.
În schimb, atunci când terasa are un alt regim juridic sau deteriorarea a fost provocată de o anumită persoană, situația trebuie analizată separat. Pentru a evita conflictele între vecini, cel mai important este ca problema să fie documentată, sursa infiltrației să fie identificată tehnic, iar repartizarea costurilor să se facă în baza actelor și a prevederilor legale, nu doar după principiul „la cine plouă, acela plătește”.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
