S-A DECIS! Reguli NOI la Evaluarea Națională 2027! Cine este ELIMINAT din examen și cum vor fi CORECTATE lucrările?
Evaluarea Națională 2027 pentru absolvenții clasei a VIII-a se va desfășura după o nouă metodologie-cadru, aprobată prin Ordinul nr. 5.815/2026 și publicată în Monitorul Oficial la 20 octombrie 2026, potrivit Edupedu.ro. Modificările vizează evaluarea lucrărilor, consecințele fraudei, selecția profesorilor și sancțiunile pentru nerespectarea atribuțiilor.
CITEȘTE ȘI: VEȘTI EXTRAORDINARE! Ambulanța Argeș face ANGAJĂRI! Ce POSTURI au fost scoase la CONCURS?
Ordinul aprobă atât metodologia de organizare și desfășurare a examenului, cât și calendarul Evaluării Naționale pentru anul școlar 2026-2027. Examenul rămâne obligatoriu, iar subiectele trebuie să aibă un nivel mediu de dificultate și să poată fi rezolvate în 120 de minute.
Una dintre schimbări privește candidații eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă: aceștia nu mai pot participa la probele următoare și nu li se încheie media. La Matematică, pragul diferenței dintre notele celor doi evaluatori care declanșează reanalizarea punctajelor este de 0,50 puncte, față de un punct la Limba și literatura română și Limba maternă.
Elevii vor susține probe la Limba și literatura română și Matematică. Proba la Limba și literatura maternă este prevăzută pentru cei care au urmat gimnaziul în clase cu predare în limba maternă și, opțional, pentru cei care au studiat limba maternă în clase cu predare în limba română.
Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) trebuie să publice pe subiecte.edu.ro modelele de subiecte și baremele până la 1 noiembrie. Accesul în sălile de examen este permis până cel târziu la ora 8:30, iar probele scrise încep la ora 9:00. Cele 120 de minute se calculează din momentul distribuirii ultimei broșuri și al completării casetei de identificare.
Într-o sală sunt repartizați, de regulă, 15 elevi, câte unul în bancă. Supravegherea este asigurată de doi asistenți, profesori cu altă specializare decât disciplina la care se susține proba.
Ghiozdanele, rucsacurile, sacoșele și poșetele trebuie lăsate în spațiul de depozitare stabilit de comisie, fiind interzise în sălile de examen. Candidații nu pot avea asupra lor manuale, cărți, dicționare, culegeri, notițe, însemnări sau alte materiale care ar putea ajuta la rezolvarea subiectelor.
Interdicția se aplică și telefoanelor mobile, căștilor audio, dispozitivelor de tip IoT și mijloacelor electronice de calcul sau comunicare care permit conectarea la internet ori la rețele sociale.
Potrivit art. 26 alin. (7), candidatul eliminat pentru fraudă sau tentativă de fraudă nu primește notă la lucrarea respectivă, nu mai poate susține probele următoare și figurează în lista finală ca „eliminat din examen”, fără medie încheiată. Dacă frauda este dovedită după evaluare, nota obținută prin fraudă se anulează, iar candidatul este declarat eliminat din examen.
Metodologia din 2025 prevedea acordarea notei 1 pe lucrarea scrisă la proba la care candidatul era eliminat pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Noua reglementare extinde consecințele asupra întregului examen.
Lucrările sunt repartizate aleatoriu prin platforma de evaluare digitalizată, fiecare fiind corectată de doi profesori. Deși evaluarea se face digital, profesorii trebuie să fie prezenți fizic în centrul zonal de evaluare sau în subcomisia în care lucrează.
Punctajul unei lucrări este cuprins între 10 și 100 de puncte, dintre care 10 sunt acordate din oficiu. Nota rezultă prin împărțirea punctajului total la zece.
Dacă diferența dintre cele două note nu depășește un punct la Limba și literatura română și Limba maternă, respectiv 0,50 puncte la Matematică, nota finală este media aritmetică a acestora, cu două zecimale, fără rotunjire. Depășirea pragurilor determină notificarea automată a evaluatorilor, care trebuie să își reanalizeze punctajele.
Dacă diferența se menține, platforma trimite automat și aleatoriu lucrarea altor doi profesori. Dintre cele patru note sunt eliminate cele două extreme, iar nota finală este media aritmetică a celor două note centrale, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
Pentru itemii cu răspuns obiectiv, aplicația semnalează punctajele diferite acordate de cei doi profesori. Aceștia au obligația să verifice rezultatul evaluării.
Și la contestații, repartizarea lucrărilor către evaluatori se face aleatoriu, prin platforma digitalizată. Dacă între nota inițială și cea rezultată după contestație există o diferență de peste un punct, în plus sau în minus, evaluatorii sunt notificați pentru reanalizarea punctajelor.
Menținerea acestei diferențe duce la o nouă evaluare, realizată de alți doi profesori. Nota de la contestație este definitivă și nu mai poate fi modificată, indiferent dacă este mai mare sau mai mică decât cea inițială.
Metodologia definește profesorul evaluator drept cadrul didactic desemnat să evalueze probele scrise, abilitat în evaluare prin programe acreditate implementate de CNCE, prin cursuri ale casei corpului didactic (CCD) sau ale altor organisme abilitate în formare profesională ori având experiență în evaluare.
Conform art. 13 alin. (10), evaluatorii sunt selectați, de regulă, dintre membrii corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale, precum și dintre profesorii care au participat la simularea Evaluării Naționale în anul școlar respectiv. Prevederea din metodologia din 2025 menționa selecția, de regulă, din corpul de profesori evaluatori, fără referirea la participarea la simulare.
În contextul acestei modificări, Edupedu.ro amintește declarațiile făcute la TVR Info, pe 22 martie 2026, de secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării Sorin Ion. Acesta spunea că participarea la corectarea simulării nu este o condiție pentru selectarea profesorilor la Evaluarea Națională sau Bacalaureat, dar că inspectoratelor li se recomandă anual să îi aleagă cu prioritate pe cei care au corectat la simulări.
Sorin Ion explica atunci că o regulă strictă ar putea dezavantaja persoane care nu au participat din motive obiective, precum o problemă personală sau prezența la un curs de formare.
Articolul 9 prevede primirea, până la 15 aprilie, a propunerilor unităților de învățământ privind cadrele didactice care doresc să participe în comisiile Evaluării Naționale. Componența comisiilor din școli, centre de examen și centre zonale de evaluare este propusă consiliului de administrație al inspectoratului școlar, cu respectarea principiilor competenței în evaluare și compatibilității.
Componența comisiilor se stabilește cu cel mult două zile lucrătoare înaintea începerii probelor scrise, cu respectarea acelorași principii. Numirea membrilor se face prin decizie a inspectorului școlar general, cu cel mult două zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru Evaluarea Națională.
Nu pot fi nominalizate persoane care, în sesiunile anterioare ale examenelor naționale sau ale simulărilor, nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile, au săvârșit abateri ori au fost sancționate.
Pentru fiecare centru zonal de evaluare, comisiile județene trebuie să asigure un număr de asistenți și de profesori evaluatori cu 10% mai mare decât necesarul estimat. La alcătuirea listei asistenților, cel puțin 50% trebuie să aibă competențele digitale necesare accesării și utilizării platformei informatice, potrivit art. 14.
În comisiile din școli și centrele de examen, ca asistenți sunt prevăzuți informaticieni sau cadre didactice cu abilități de operare pe calculator, de altă specializare decât disciplina probei. Aceștia provin, de regulă, din unitatea de învățământ.
Inspectoratele școlare trebuie să analizeze diferențele mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, dintre notele inițiale și cele de la contestații ori de la reevaluările prevăzute de metodologie. Scopul este stabilirea cauzelor și a eventualilor vinovați, iar în cazuri justificate se declanșează cercetarea disciplinară în vederea sancționării.
Această prevedere, inclusă la art. 40, exista și în metodologia anterioară. Sancțiunile pentru abaterile săvârșite de cadrele didactice în timpul participării la comisii sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
O prevedere nouă din art. 6 permite Comisiei Naționale să suspende pentru unu până la cinci ani dreptul profesorilor de a participa la comisiile examenelor naționale din sesiunile următoare. Măsura poate viza cadrele didactice care nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile de organizare și desfășurare a examenului, stabilite prin ordine, decizii sau metodologie.
Și comisiile județene pot suspenda, pentru unu până la cinci ani, dreptul de participare la comisiile Evaluării Naționale din sesiunile următoare pentru neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor stabilite prin ordine, decizii, proceduri sau metodologie.
Metodologia mai prevede că atât Comisia Națională, cât și comisiile județene de organizare a Evaluării Naționale pot interzice persoanelor care încalcă regulile participarea, în sesiunile ulterioare, la comisiile evaluărilor naționale sau ale altor examene naționale.
Membrii comisiilor trebuie să semneze o declarație-tip prin care își asumă respectarea prevederilor legale și a atribuțiilor. Totodată, ei confirmă că au luat cunoștință de faptul că neregulile pot atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, în condițiile legii.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
