Să se fi înşelat Einstein? Oamenii de ştiinţă le caută de 11 ani… dar nimic!

11
einstein, oameni_stiinta, univers, mistere

Oamenii de ştiinţă văd Universul ca fiind făcut din „materie spaţial-temporală”. Această idee este parte din Teoria Generală a Relativităţii, publicată de Einstein în 1916. Timp de 11 ani, astronomii au studiat pulsaţii care se comportă precum nişte ceasuri. Dacă ar exista într-adevăr aceste unde gravitaţionale, ar exista şi o întârziere a acestor semnale către Pământ. Însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

 

La aproape 100 de ani după ce Albert Einstein a propus existenţa undelor gravitaţionale ca fiind o pare a teoriei sale, încă nu au fost găsite. Folosind telescoape de înaltă precizie, astronomii au petrecut 11 ani căutând orice probă conform căreia aceste unde ar exista, probe care ar putea fi „riduri” ale materialul spaţio-temporal. Dar, în loc sa găsească o distorsiune oricât de mică a acestui material, nu au găsit absolut nimic.

 

Acestea pot fi produse, spre exemplu, în momentul în care găurile negre se absorb reciproc, sau când galaxiile se unesc. Galaxiile se măresc prin alipire şi se presupune că fiecare galaxie are o gaură neagră în centru. Când două galaxii se lipesc, găurile lor negre se absorb una pe cealaltă şi formează o pereche care orbitează. În acest punct, teoria lui Einstein este pusă în aşteptare, întrucât se presupune că cele două găuri negre se aruncă reciproc într-o spirală a morţii, creând aceste unde gravitaţionale prin timp şi spaţiu, însuşi materialul din care este făcut universul. Deşi această teorie a fost demonstrată în oricare dintre celelalte aspecte ale sale, undele gravitaţionale rămân singura parte care nu poate fi demonstrată încă. Pentru oamenii de ştiinţă, undele gravitaţionale au o importanţă ridicată, deoarece se crede că aceste unde ar transporta informaţii şi le-ar putea permite să cerceteze în trecut, până la crerea acestui univers.

Se crede că undele gravitaţionale au fost produse în timpul Big Bang-ului. Deşi există dovezi circumstanţiale a existenţei lor destul de puternice, acestea nu au fost detectate încă.

 

Cercetările din prezent au fost conduse de dr. Ryan Shannon de la CSIRO si de Centrul Internaţional de Radio-Cercetare Astronomică  şi a fost publicat în publicaţia „Science”. Pentru a căuta undele, echipa doctorului Shannon a folosit un telescop de înaltă precizie Parkes şi au monitorizat un set de pulsaţii minisecundare. Aceste stele mici produc trenuri extrem de regulate de pulsaţii radio şi funcţionează precum nişte ceasuri ale spaţiului. Oamenii de ştiinţă au înregistrat timpii pulsaţiilor cu o acurateţe de 10 miliarde de secunde. Teoria lui Einstein spune că o astfel de undă ar putea modifica spaţiul, schimbând distanţa până la Pământ cu aproximativ 10 metri. Acest fapt ar modifica timpul în care pulsaţiile ar ajunge pe Pământ, chiar dacă această modificare este foarte mică. Oamenii de ştiinţă au studiat aceste pulsaţii timp de 11 ani, timp care ar fi trebuit să fie destul pentru a dezvălui undele gravitaţionale, însă nu s-a depistat încă nimic.

 

„Nu am auzit nimic. Nici măcar o şoaptă. Pare că totul este liniştit în Spaţiu, cel puţin din punctul de vedere al undelor pe care le căutăm”, a spus dr. Shannon.

 

Acest lucru nu înseamnă, totuşi, că teoria lui Einstein este greşită. Oamenii de ştiinţă pun această lipsă de rezultate pe seama faptului că găurile negre se absorb foarte repede. Din această cauză, spiralele create durează foarte puţin şi implicit undele gravitaţionale durează la fel de puţin. „Ar putea exista gaz în jurul acestor găuri, care crează un fel de fricţiune şi care le îndepărtează energia, făcându-le să dispară destul de repede”, a adăugat dr. Paul Lasky, un partener al studiului care face şcoala postdoctorală la Universitatea Monash.

 

Oricare ar fi explicaţia,se poate concluziona că, dacă astronomii doresc să detecteze undele gravitaţionale cronometrând pulsaţiile, vor trebui să le înregistreze pentru mult mai mult timp.

 

„Am putea avea un avantaj dacă am mări frecvenţa”, susţine dr. Lindley Lentati de la Universitatea Cambridge. De exemplu, frecvenţele înalte sunt generate atunci când stelele formate din neutroni se unesc. Astronomii vor avea de câştigat şi cu telescopul Square Kilometre Array, a cărui construcţie va începe în anul 2018.

 

Eşecul în găsirea undelor gravitaţionale prin cronometrarea pulsaţiilor nu modifică cu nimic eficienţa aparatelor pentru depistarea undelor gravitaţionale de pe Pământ, cum ar fi Observatorul cu Laser al Undelor Gravitaţionale (LIGO), care şi-a început studierea spaţiului săptămâna trecută.

 

Sursa: Mail Online