SĂRBĂTOARE MARE AZI! Înălțarea Sfintei Cruci: tradiții, superstiții și obiceiuri! Ce nu este bine să faci în această zi?
14 septembrie este una dintre zilele importante din calendarul creștin-ortodox. Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorită în fiecare an la această dată, are o puternică semnificație religioasă, dar și numeroase tradiții și credințe populare. Ziua este una de post și marchează, în tradiția românească, și trecerea de la vară la toamnă.
CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV! LISTA tuturor RADARELOR fixe din ARGEȘ! Localitățile unde au fost MONTATE!
Sărbătoarea amintește două momente esențiale legate de Sfânta Cruce: aflarea lemnului pe care, potrivit tradiției creștine, a fost răstignit Iisus Hristos și readucerea acestuia la Ierusalim după ce fusese luat de perși.
Prima mare semnificație a zilei de 14 septembrie este legată de aflarea Sfintei Cruci și arătarea acesteia credincioșilor. Potrivit tradiției Bisericii, după descoperirea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul, episcopul Macarie al Ierusalimului a înălțat-o în fața mulțimii pentru ca toți cei prezenți să o poată vedea și cinsti.
Momentul este legat de anul 335, după construirea, la Ierusalim, a bazilicii ridicate de împăratul Constantin cel Mare deasupra Mormântului Domnului. Sfințirea bisericii ar fi avut loc pe 13 septembrie, iar în ziua următoare Sfânta Cruce a fost arătată credincioșilor. De aici provine și denumirea de Înălțarea sau Arătarea Sfintei Cruci.
Un al doilea moment comemorat în această zi este readucerea Sfintei Cruci la Ierusalim, în anul 629, în timpul împăratului bizantin Heraclius. Crucea fusese luată de perși, iar după recuperarea ei a fost readusă în cetatea sfântă și înălțată din nou în fața credincioșilor.
Înălțarea Sfintei Cruci este una dintre sărbătorile în care Biserica rânduiește post, indiferent de ziua săptămânii în care cade. Postul are legătură directă cu semnificația religioasă a sărbătorii și cu amintirea Patimilor și a morții lui Iisus Hristos.
Pentru credincioși, această zi reprezintă nu doar un moment de sărbătoare, ci și unul de reculegere, rugăciune, cumpătare și apropiere de Dumnezeu. În creștinism, Crucea este în același timp simbol al suferinței Mântuitorului și al biruinței asupra morții și al mântuirii.
De aceea, postul din 14 septembrie are o semnificație aparte și este considerat o formă de respect și cinstire a Sfintei Cruci.
Dincolo de semnificația religioasă, 14 septembrie are un loc important și în calendarul popular românesc. Ziua Crucii era considerată hotarul dintre vară și toamnă, moment în care natura începea să se pregătească pentru sezonul rece.
În lumea satului, această perioadă era asociată cu încheierea unor munci agricole, culegerea ultimelor plante și, în anumite regiuni, cu începutul culesului strugurilor. De aici vine și denumirea de Cârstovul Viilor, întâlnită mai ales în zonele viticole și deluroase ale țării.
Pentru oamenii de altădată, Ziua Crucii era un reper important în desfășurarea activităților din gospodărie și din agricultură.
O altă denumire populară a zilei este Ziua Șarpelui. Potrivit credințelor vechi, odată cu apropierea toamnei, șerpii și celelalte reptile începeau să se retragă în pământ pentru perioada rece.
În unele comunități exista chiar credința că șerpii s-ar aduna înainte de retragerea lor și ar forma o „piatră nestemată”, despre care se spunea că ar avea puteri vindecătoare. Este însă o credință populară tradițională, transmisă din generație în generație, și nu o realitate medicală sau științifică.
Una dintre cele mai frumoase tradiții românești legate de Ziua Crucii este cea a plantelor de leac. În trecut, oamenii obișnuiau să culeagă în această perioadă ultimele plante considerate folositoare în practicile tradiționale. Printre acestea se numărau boz, micșunele, mătrăgună și năvalnic.
Plantele erau așezate în buchete alături de flori și busuioc și duse la biserică, unde erau binecuvântate. După slujbă, acestea erau luate acasă și păstrate lângă icoane sau în alte locuri considerate speciale ale gospodăriei.
În trecut, plantele sfințite erau folosite ulterior în diverse practici populare, inclusiv atunci când cineva din familie se îmbolnăvea. Aceste obiceiuri aparțin tradiției populare și nu trebuie confundate cu tratamentele medicale moderne.
Busuiocul ocupă un loc aparte în tradițiile asociate zilei de 14 septembrie. După ce era dus la biserică și sfințit, acesta era păstrat în gospodărie, de multe ori lângă icoane, fiind considerat un simbol al protecției.
În anumite zone ale țării, busuiocul era pus în apa păsărilor din gospodărie, în speranța că acestea vor fi ferite de boli. Fetele aveau, la rândul lor, propriile obiceiuri. Una dintre credințele populare spunea că busuiocul sfințit putea fi folosit în apa pentru spălatul părului, pentru ca acesta să rămână sănătos și să nu cadă.
În alte locuri, busuiocul era așezat la streșinile casei sau păstrat în apropierea icoanelor.
Calendarul popular este plin și de credințe legate de schimbările din natură. Se spunea că, după 14 septembrie, florile încep să se pregătească pentru sfârșitul sezonului cald. În unele comunități exista credința că florile „se plâng” între ele pentru că se apropie vremea rece.
Florile care continuau să înflorească după Ziua Crucii primeau astfel o semnificație aparte. Un exemplu este brândușa de toamnă, numită în anumite regiuni și „floarea morților”, deoarece apare într-o perioadă în care cea mai mare parte a vegetației începe să se retragă.
Înălțarea Sfintei Cruci rămâne, astfel, o zi în care se întâlnesc două lumi: semnificația profund religioasă a Crucii și tradițiile populare legate de schimbarea anotimpurilor. Pentru Biserică, 14 septembrie este o zi de cinstire a Sfintei Cruci, de rugăciune și post. Pentru tradiția românească, este și un reper al calendarului agricol și al trecerii spre toamnă.
Obiceiurile păstrate de-a lungul generațiilor, de la busuiocul sfințit și plantele de leac până la vechile credințe despre șerpi și florile de toamnă, arată cât de puternic s-au împletit, în cultura românească, credința religioasă și tradițiile comunităților rurale.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
