SCANDAL la examenul de Cardiologie! Se cere o SESIUNE EXTRAORDINARĂ! Ce nereguli au fost semnalate?
Ministerul Sănătății a anunțat, pe 13 octombrie, că va analiza sesizările privind examenul de medic specialist, în special cele referitoare la Cardiologie, și va propune remedieri dacă se confirmă probleme ale baremului. Reprezentanții rezidenților solicită recorectarea unor lucrări sau o sesiune extraordinară, iar medici implicați în pregătire și examinare propun schimbări ale evaluării.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! Unitate militară din Pitești ANGAJEAZĂ! Ce POSTURI au fost scoase la CONCURS?
Profesorul Bogdan Alexandru Popescu, de la UMF „Carol Davila”, a prezentat rate de promovare a probei scrise la Cardiologie cuprinse între 43% și 50% în trei centre universitare, față de peste 80% în anii anteriori. Aceste date nu constituie un bilanț național oficial, iar analiza ministerului urmează să stabilească dacă au existat erori și ce măsuri sunt necesare.
În sesiunea din 2026 au fost introduse subiecte și un barem unice la nivel național. Anterior, fiecare centru universitar folosea propriile subiecte și propriul barem, a explicat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, potrivit Agerpres, citată de Edupedu.ro.
Regulile pentru examenul de medic, medic stomatolog și farmacist specialist, aplicabile din toamnă, au fost modificate printr-un ordin comun al ministrului Sănătății și al ministrului Educației și Cercetării, publicat în Monitorul Oficial joi, 6 august. Schimbările prevăd subiecte unice pentru fiecare specialitate, indiferent de centrul universitar, o comisie națională unică pentru elaborarea lor, pregătirea securizată a subiectelor în ziua examenului și corectarea după un barem național unic.
Conf. univ. dr. Silviu Ionel Dumitrescu, care și-a asumat public participarea la comisia națională pentru proba scrisă de Cardiologie, precizează că regulile generale de notare au rămas neschimbate. Notele sunt acordate pe o scală de la 1 la 10, proba scrisă este eliminatorie, iar pragul de acces la probele următoare este 7,00.
Într-o poziție publicată pe 13 octombrie, Bogdan Alexandru Popescu, profesor de cardiologie la UMF „Carol Davila” și șeful Clinicii de cardiologie de la IUBCV „Prof. Dr. C. C. Iliescu”, a indicat o promovare de 47% la București, 50% la Cluj-Napoca și 43% la Iași. Potrivit acestuia, în aceleași centre, promovarea probei scrise depășea constant 80% în anii precedenți.
Profesorul consideră că amploarea scăderii este greu de explicat printr-o deteriorare bruscă a pregătirii unei întregi generații și ridică întrebări despre examen. Separat, Silviu Ionel Dumitrescu afirmă că aproximativ 50% dintre rezidenții aflați în coordonarea Centrului de Boli Cardiovasculare al SUUMC „Dr. Carol Davila” au promovat și că procente similare au fost semnalate în majoritatea celorlalte centre universitare.
În mesajul publicat pe 14 octombrie, Silviu Ionel Dumitrescu susține că activitatea comisiei naționale a respectat metodologia, de la extragerea temelor până la elaborarea și transmiterea baremului. Totodată, el apreciază că, pentru unii rezidenți, rezultatul probei nu reflectă pregătirea și judecata clinică demonstrate în activitatea zilnică.
Potrivit medicului, notele cunoscute la momentul intervenției sale se situau între aproximativ 4,50 și 9,50, cu mediana în jurul notei 7. La o primă examinare, el consideră distribuția apropiată de curba Gauss și compatibilă cu un barem strict, dar subliniază că o distribuție statistică nu exclude eventualele erori.
Dumitrescu solicită o analiză științifică independentă a enunțurilor, conținutului medical, punctajelor și acceptării răspunsurilor echivalente, prin raportare la bibliografia oficială. În opinia sa, confirmarea corectitudinii evaluării presupune o verificare completă și examinarea punctuală a obiecțiilor privind baremul.
Medicul afirmă că a inițiat demersuri, încă de la primele rezultate, pentru a identifica posibilitățile de modificare a pragului de acces la probele următoare. El cere analizarea relației dintre acest prag, dificultatea probei și competențele minime necesare unui specialist, precizând că orice schimbare trebuie adoptată legal și aplicată uniform.
Pentru sesiunea în curs, Dumitrescu identifică trei priorități: clarificarea sesizărilor, corectarea eventualelor erori confirmate și analizarea modului în care este stabilit pragul. În sprijinul necesității de a verifica și remedia eventualele greșeli, el invocă și o pildă relatată de Seneca în De ira, despre refuzul de a corecta o hotărâre greșită.
Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți (SMMR) a anunțat, pe 13 octombrie, că a trimis Ministerului Sănătății o adresă oficială referitoare la neregulile semnalate în sesiunea curentă. Organizația solicită refacerea baremelor și recorectarea lucrărilor de către o comisie de contestație pentru examenele la care promovarea probei scrise este sub 30% la nivel local.
SMMR prezintă acest reper drept un standard aliniat practicilor europene și internaționale. Dacă refacerea baremelor nu este posibilă, organizația cere o sesiune extraordinară, în cadrul sesiunii actuale sau până la finalul anului 2026.
În susținerea solicitării, SMMR invocă un precedent din 2025, când, potrivit organizației, proba scrisă la Medicină de Urgență a fost reluată din motive similare. Pentru examenele care urmează, cere enunțuri clare, care să menționeze explicit toate cerințele și subpunctele punctate.
Printre situațiile reclamate de candidați, organizația menționează solicitarea unei definiții în baremul unui subiect de diagnostic și depunctarea, la genetică, pentru absența unor manifestări clinice care nu fuseseră cerute în enunț. Aceste aspecte sunt prezentate ca sesizări ale candidaților, nu ca nereguli deja confirmate.
SMMR cere o soluție urgentă, întrucât sesiunea se încheie pe 3 noiembrie, și precizează că adresa reflectă problemele identificate până la acel moment, nu o evaluare finală. Organizația anunță că va monitoriza examenele din toate specialitățile și va reveni cu demersuri suplimentare, iar formularul pentru semnalarea problemelor rămâne deschis.
Ministrul interimar Cseke Attila a declarat, într-o conferință de presă din 13 octombrie, că ministerul va aduna datele din teritoriu și va analiza sesizările, în special pe cele de la Cardiologie. Potrivit declarației relatate de Agerpres și preluate de Edupedu.ro, vor fi propuse soluții de remediere dacă se confirmă că baremul este viciat.
Ministerul Sănătății asigură cadrul juridic și instituțional, în timp ce organizarea efectivă a examinării revine componentei profesionale, alcătuite din cadre universitare și specialiști ai universităților de medicină și farmacie. Cseke Attila a precizat că fusese discutată amânarea noului sistem și menținerea celui anterior, dar că perioada de interimat nu a permis prorogarea.
În poziția din 14 octombrie, Colegiul Medicilor din România (CMR) susține necesitatea unei evaluări exigente pentru siguranța pacienților, dar și obligația de a formula subiecte clare și bareme conforme cu tematica și bibliografia aprobate. Instituția cere ca sesizările privind claritatea subiectelor și concordanța dintre cerințe și punctajele din barem să fie analizate documentat, imparțial și rapid de autorități și, dacă este necesar, de comisiile competente.
CMR solicită comunicarea transparentă a concluziilor și, dacă sunt confirmate erori sau nereguli, măsuri legale de remediere și tratament echitabil pentru candidații afectați. Până la finalizarea analizei, cere evitarea verdictelor care atribuie responsabilități ori contestă pregătirea candidaților și profesionalismul examinatorilor fără documentare.
Președinta CMR, prof. dr. Cătălina Poiană, consideră că examenul de medic specialist trebuie să fie relevant pentru practica medicală. În opinia sa, evaluarea trebuie să reflecte cunoștințele și competențele necesare exercitării profesiei în specialitatea respectivă.
Bogdan Alexandru Popescu critică formatul probei scrise, despre care afirmă că favorizează memorarea și reproducerea aproape literală a informațiilor, listelor și tabelelor dintr-un manual, în loc să evalueze înțelegerea și raționamentul clinic. El susține că printre candidații respinși se află medici care au promovat în vară examenul european de cardiologie cu punctaje foarte bune.
Profesorul propune echivalarea European Exam in Core Cardiology (EECC) cu proba scrisă națională. Potrivit prezentării sale, examenul european este organizat de European Society of Cardiology de peste 15 ani, folosește întrebări cu răspunsuri multiple și include cazuri clinice cu întrebări succesive.
În comparație, Popescu estimează că proba scrisă națională verifică aproximativ 20% din materie, prin subiectele trase la sorți. El consideră că echivalarea ar reduce problemele privind selecția subiectelor, formularea baremelor și interpretarea acestora.
Ca precedente, profesorul invocă recunoașterea examenelor europene în ATI și Radiologie și Imagistică Medicală. Extinderea modelului ar necesita adaptări administrative și legislative.
Popescu afirmă că a inițiat introducerea EECC în România în 2022, în calitate de președinte al Societății Române de Cardiologie. La un sondaj realizat atunci, cu 113 participanți, 85% dintre respondenți susțineau echivalarea cu proba scrisă națională, iar 77% preferau examenul european.
Conform datelor prezentate de profesor, în 2026 au participat la EECC 54 de candidați români, România ocupând locul 8 după numărul de candidați între cele 50 de țări participante. Rata de promovare a candidaților români a fost de 85%, iar media internațională, de 82%.
Popescu precizează că Societatea Română de Cardiologie a acoperit integral taxele rezidenților români în acești patru ani, iar proiectul a continuat în mandatele conduse de Ovidiu Chioncel și Dan Dobreanu. EECC este facultativ și nu are valoare juridică în România, potrivit profesorului.
Acesta mai afirmă că examenul este susținut anual de peste 1.000 de candidați din peste 50 de țări și că a înlocuit examenul național în Marea Britanie, Irlanda, Elveția, Finlanda și Spania. El propune repetarea sondajului în rândul rezidenților, la patru ani după prima consultare.
Procentele de promovare ale examenului european și ale probei naționale nu descriu automat aceleași grupuri de candidați. Datele prezentate nu permit stabilirea suprapunerii dintre loturi sau compararea directă a dificultății celor două examene.
Silviu Ionel Dumitrescu propune înlocuirea actualei probe scrise cu o disertație bazată pe portofoliul din rezidențiat. Candidatul ar prezenta cazuri, investigații, proceduri și decizii clinice argumentate, într-un portofoliu documentat și verificabil, cu respectarea confidențialității pacienților.
O altă direcție este introducerea unei probe practice structurate, cu criterii explicite și comparabile între centre. Aceasta ar cuprinde interpretarea ECG și a investigațiilor imagistice, evaluarea pacientului, stabilirea priorităților într-o urgență și alegerea tratamentului, fiind evaluate și argumentarea deciziilor, comunicarea și siguranța pacientului.
Dumitrescu susține și recunoașterea examenului european de cardiologie pentru componenta corespunzătoare de cunoștințe teoretice, într-un parcurs care să includă finalizarea pregătirii și demonstrarea competențelor clinice și practice. A patra propunere vizează testări naționale în etape bine definite ale rezidențiatului, însoțite de feedback și măsuri de sprijin pentru remedierea lacunelor.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
