Se pregătește lansarea unui nou MEGADOSAR! DNA zgârmă în buboiul ARA Software

DISTRIBUIȚI
arasoftware, cj_arges, scandal, primari

Subiectul ARA se află din nou pe masa procurorilor anticorupție. Mai bine spus, ”pacientul” este în blocul operator, pe masa de operație, pentru că buboiul a crescut enorm și pute rău! Dar rău de tot! 

Pe surse, DNA adună probe noi la dosarul ARA Software, luând la puricat kilograme de documente. De altfel, despre existenţa unui dosar care vizează parteneriatul dintre ARA Software şi Consiliul Judeţean Argeş se vorbeşte încă din 2013, când DNA a solicitat zeci de mii de documente privind relațiile contractuale dintre compania IT şi instituţiile publice din judeţ. Solicitări de acest gen au venit atât pe adresa CJ, cât şi la mai multe primării din judeţ, ba chiar în 2014 unii edili au fost chemaţi să dea cu subsemnatul în dosarul Ara Software, semn că procurorii anticorupţie au luat la ochi afacerea de milioane de euro. 

Nereguli în întocmirea documentelor

Acum, procurorii anticorupție adună probe pe baza cărora să poată stabili capete de acuzare clare. Concret, tot pe surse, am aflat că legalitatea contractelor semnate cu Arasoftware este şubredă. S-au constatat o serie de nereguli în întocmirea documentelor. Contractele s-au făcut prin achiziție publică directă (cu dedicație) și nu prin licitație, așa cum prevede legea în cazul în care valoarea depășește 10.000 de euro. Este și cazul ARA Software, din moment ce fiecare primărie plătea anual în jur de 60.000 de lei, conform contractului încheiat.  Dar chiar și așa, vorbind de achiziție publică directă, contractul trebuia să aibă girul consiliului local. Ori sunt situații, la unele primării din Argeș, unde contractul s-a semnat fără a avea în spate suportul unei hotărâri de consiliu local.

CJ Argeș a tăiat finanțarea, primarii s-au revoltat

Cum a început povestea? În urmă cu câțiva ani, 100 din cele 102 primării argeşene (exepție au făcut Primăria Pitești și Primăria Poiana Lacului) au semnat contracte cu ARA Software pentru implementarea şi asigurarea serviciilor de mentenanţă a unui sistem informatic integrat, o reţea care să asigure comunicarea online între administraţiile locale şi cea judeţeană. Facturile lunare emise însă de ARA Software au ajuns să atârne ca o piatră de moară de bugetele primăriilor, care virează anual sute de milioane de lei fiecare în conturile firmei care-și are sediul la subsolul C.J. Argeș și care nu face altceva decât să repare din când în când calculatoarele sau softurile folosite în instituţiile publice cu care are contract. Până anul trecut, banii veneau de la Consiliul Judeţean, astfel că pe edili nu i-a usturat plata facturilor. Când administraţia judeţeană a anunțat că nu va mai suporta cheltuielile contractului de mentenanţă, adică în 2015, a  început revolta  primarilor, care au refuzat să mai arunce cu bani, cu dedicație, în ARA.

Şantajați să semneze contractul

Văzând că  afacerea de zeci de miliarde se prăbușește, reprezentanţii ARA Software s-au întâlnit cu mai mulţi primari pentru a cădea la pace. Mai cu seamă că pe piața de IT își face simțită prezența concurența, cu tarife mult mai mici. Primarii care au negociat au mai câştigat, astfel, cinci procente reducere, pe lângă cele 25 oferite iniţial de compania IT, iar acolo unde n-au găsit loc de întors ARA Software a început să joace tare. Nu semnezi contractul, rămâi fără soft și cu baza de date în aer. Concret, cei de la ARA Software i-au amenințat pe primarii ”rebeli” că rămân fără programele de IT care sunt indispensabile unităților administrative teritoriale. Și acest aspect se află în atenția DNA. 

Pe ce se aruncau anual 60.000 de lei

Pentru decontarea banilor, facturile de asistenţă tehnică emise de ARA Sofware trebuiau să fie însoţite de anexe care să cuprindă cel puţin cinci sesizări din partea fiecărui beneficiar al sistemului – cu alte cuvinte, firma trebuia să îşi justifice cumva cele 50-60 de milioane de lei vechi încasate lunar de la fiecare primărie pentru operaţiuni de mentenanţă. De multe ori, însă, acestea lipseau cu desăvârşire sau erau prea puţine, în astfel de situaţii fiind mobilizaţi toţi angajaţii firmei pentru a introduce sesizări în baza de date, cu precizarea că datele la care erau înregistrate trebuiau ajustate. 

 

 

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here