
Băncile și IFN-urile ar putea fi obligate să dovedească cu cine au încheiat contractul și să ofere un decont final în 5 zile de la rambursare.
Un nou proiect legislativ depus la Senat propune înăsprirea regulilor pentru creditele contractate la distanță. Scopul principal este limitarea fraudelor în care împrumuturi rapide sunt obținute prin folosirea frauduloasă a datelor personale ale altor cetățeni.
Inițiativa legislativă B524/2026 vizează completarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Proiectul este semnat de zece senatori USR, între care Ana-Cynthia-Ioana Păun și Eugen-Remus Negoi, și se află în acest moment înregistrat la Senat pentru dezbatere, în calitate de primă Cameră sesizată. Nu se află în procedură de urgență și nu produce efecte juridice în prezent.
În prezent, un credit online poate fi obținut rapid, fără prezență fizică, doar pe baza unor date de identificare. Această facilitate a dus la un fenomen tot mai des întâlnit: persoane care află că figurează cu un credit pe care susțin că nu l-au cerut niciodată.
Proiectul propune ca, înainte de semnarea oricărui contract la distanță, creditorul – bancă, IFN sau alt creditor reglementat de OUG 50/2010 – să fie obligat să verifice efectiv identitatea solicitantului.
Mai mult, sarcina probei s-ar schimba. Nu persoana care reclamă frauda ar trebui să demonstreze că nu ea a luat creditul, ci creditorul ar trebui să poată proba că a făcut verificările necesare și că a acordat banii persoanei corecte. Potrivit expunerii de motive susținute de senatoarea Cynthia Păun, riscul unei identificări superficiale trebuie să fie suportat de cel care acordă finanțarea.
Inițiatorii subliniază însă că măsura nu ar anula automat orice datorie contestată. Fiecare caz de presupusă fraudă va fi analizat individual, pe baza probelor.
Notificările nu mai pot fi doar trimise, trebuie să fie dovedit că au fost primite
A doua modificare importantă vizează comunicarea dintre creditor și client pe durata contractului.
Dacă propunerea va fi adoptată, simpla trimitere a unei notificări nu va mai fi suficientă. Creditorul va trebui să folosească o metodă care să permită dovada primirii: înmânare personală, scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau orice alt mijloc tracabil care atestă că documentul a ajuns la destinatar.
Regula ar deveni esențială în situații de întârziere la plată, aplicare de penalități sau modificare de costuri, unde de multe ori apar dispute legate de informarea consumatorului.
La finalul relației contractuale, clientul ar urma să primească obligatoriu un document standardizat cu istoricul complet al creditului.
Conform proiectului, situația finală ar trebui să conțină:
• valoarea creditului acordat inițial • suma totală plătită de consumator • defalcarea plăților pe principal, dobânzi și comisioane • valoarea și data fiecărei rate achitate • soldul final la închidere • informații privind eventualele raportări la Biroul de Credit sau Centrala Riscului de Credit
Documentul ar urma să fie transmis în maximum 5 zile lucrătoare de la încetarea contractului. Pentru client, acesta ar fi o dovadă utilă pentru a verifica dacă sumele reținute corespund cu cele plătite și pentru a avea o situație clară atunci când solicită un nou împrumut.
Deocamdată, toate aceste obligații sunt doar propuse. Proiectul B524/2026 trebuie să treacă prin dezbaterea din comisii, votul Senatului, apoi al Camerei Deputaților, promulgare și publicare în Monitorul Oficial.
Până atunci, regulile actuale rămân neschimbate. Dacă însă forma propusă de senatorii USR va fi păstrată, consumatorii care descoperă credite făcute fraudulos pe numele lor ar avea un instrument legal mult mai clar pentru a solicita anularea contractului și tragerea la răspundere a creditorului care nu și-a verificat clientul.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
