Secretul cărucioarelor de la Lidl. Cum te face să cumperi mai mult fără să-ți dai seama!
Povestea Lidl începe în 1930, când Josef Schwarz intră ca partener într-o afacere germană de comerț cu ridicata de fructe exotice, Südfrüchte Großhandlung Lidl & Co., fondată încă din 1858. Odată cu venirea sa, compania este rebotezată Lidl & Schwarz KG și începe să se concentreze tot mai mult pe distribuția de produse alimentare. Al Doilea Război Mondial distruge sediile firmei, iar reconstrucția durează aproape zece ani. Totuși, perseverența de a continua devine una dintre trăsăturile definitorii ale viitorului Lidl.
CITEȘTE ȘI: Argeș. Se fac angajări la Spitalul Costești! Posturile scoase la concurs!
În 1968, Dieter Schwarz, fiul fondatorului, deschide primul magazin Handelshof, precursorul actualului Kaufland. Cinci ani mai târziu, inspirat de succesul Aldi, testează un nou concept: magazinul de tip discounter. Pentru a evita asocierea cu termenul „Schwarzmarkt” („piață neagră”), cumpără pentru 1.000 de mărci germane dreptul de a folosi numele Lidl de la Ludwig Lidl, un profesor pensionar. Astfel ia naștere primul magazin Lidl, în Ludwigshafen.
Strategia care a schimbat regulile jocului
De la început, Lidl mizează pe o combinație clară: prețuri mici și eficiență maximă. Gama de produse este redusă (aproximativ 1.500–2.000 SKU, față de peste 30.000 într-un hipermarket), logistica este simplificată, iar mărcile proprii devin pilonul principal al ofertei. Magazinele au un format standardizat, cu layout aproape identic, iar achizițiile sunt centralizate, ceea ce oferă o putere de negociere uriașă cu furnizorii.
În 1977, Lidl ajunge la 33 de magazine în Germania, iar în același an Dieter Schwarz separă clar afacerile: Lidl pentru discountere și Kaufland pentru hipermarketuri.
La finalul anilor ’80 începe expansiunea internațională: Franța (1988), Marea Britanie (1994), urmate de Spania, Italia, Belgia și, după căderea Cortinei de Fier, Europa Centrală și de Est.
De ce funcționează Lidl peste tot
Indiferent de țară, Lidl urmează același tipar: prețuri agresiv de mici la produsele de bază, magazine ușor accesibile, campanii de marketing discrete și adaptarea gamei la preferințele locale. Inițial, magazinele aveau un aer auster: rafturi simple, produse expuse direct din cutii de carton. În timp, strategia s-a rafinat: brutării cu pâine caldă, celebrul „Aisle of Middle” cu produse surpriză și îmbunătățirea constantă a calității mărcilor proprii.
Astăzi, Lidl operează peste 12.600 de magazine în 31 de țări și face parte din Schwarz Group, cel mai mare retailer european, cu venituri de peste 175 de miliarde de euro în 2024.
Secretul cărucioarelor mari
Dincolo de prețuri și logistică, Lidl a fost criticat pentru utilizarea unor tactici subtile de „retail psihologic”. Un exemplu devenit celebru este designul și dimensiunea cărucioarelor de cumpărături.
Potrivit mărturiilor din documentarul „Lidl: The Insiders” (ZDF), cărucioarele Lidl sunt intenționat mai mari decât media. Spațiul generos creează senzația că ai cumpărat puțin, chiar și atunci când căruciorul conține deja mai multe produse. Articolele relativ mici, raportate la dimensiunea căruciorului, nu „umplu” vizual spațiul, ceea ce încurajează clientul să mai adauge produse pe parcurs.
În plus, promoțiile și articolele tentante sunt plasate strategic de-a lungul traseului din magazin, astfel încât să fie ușor de aruncat în cărucior, fără prea multă deliberare.
Un fost angajat intervievat a rezumat simplu strategia: „Dacă am fi avut cărucioare mai mici, Lidl nu ar fi ajuns niciodată la nivelul de vânzări pe care îl are astăzi.”
Această tactică nu este unică în retail, dar în cazul Lidl, cărucioarele mari au devenit un detaliu-cheie într-o strategie construită milimetric pentru a încuraja cumpărăturile impulsive.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
