Proiectul noii legi a salarizării a declanșat un val de nemulțumire în rândul cadrelor didactice, transformându-se rapid într-un nou punct de divergență majoră între Guvern și federațiile sindicale din învățământ. FSLI și Federația „Spiru Haret” au luat o poziție fermă, catalogând propunerea legislativă actuală drept o lovitură dură adusă prestigiului profesiei și o încălcare flagrantă a angajamentelor asumate anterior de Executiv.
Reprezentanții organizațiilor sindicale susțin că varianta recentă a actului normativ ignoră complet revendicările legitime ale profesorilor și desconsideră obligațiile negociate după greva generală din 2023. Principala critică vizează eliminarea principiului de raportare a salariului debutantului la nivelul câștigului salarial mediu brut pe economie, un mecanism considerat esențial pentru atragerea tinerelor talente în sistem. Mai mult, sindicatele acuză autoritățile de abandonarea grilei care ar fi trebuit să recompenseze evoluția profesională și vechimea în muncă.
„În loc să elimine inechităţile şi să redea profesiei didactice statutul pe care îl merită, proiectul adânceşte discriminările salariale, accentuează lipsa de atractivitate a carierei didactice şi condamnă sistemul de învăţământ la un declin şi mai accentuat”, transmit sindicaliștii.
Un punct nevralgic în negocierile blocate îl reprezintă neîndeplinirea promisiunii ca salariul maxim al unui cadru didactic cu gradul I să fie echivalent cu cel al unui medic specialist. Sindicaliștii subliniază că, în grila propusă, un profesor cu o carieră de peste 25 de ani nu atinge nici măcar coeficientul 3 pe o scară de la 1 la 8, o diferențiere financiară considerată umilitoare în raport cu responsabilitățile reale din școli.
„Astăzi, Guvernul renunţă la acest angajament şi propune o grilă salarială în care diferenţa este de aproximativ 4.000 de lei în defavoarea profesorului”, afirmă sindicatele.
Analizele făcute de liderii sindicali asupra noii grile relevă creșteri salariale considerate modice și irelevante. Pentru un debutant, venitul brut ar crește cu doar 410 lei, ceea ce se traduce printr-o majorare netă de aproximativ 240 de lei. Situația este și mai drastică pentru cadrele didactice cu experiență, unde creșterea brută calculată este de numai 164 de lei, respectiv aproximativ 96 de lei net. Totodată, sunt criticate tăierile propuse pentru indemnizațiile de predare simultană, activitate în zone izolate și practica pedagogică, dar și plafonarea plății pentru dirigenție la o sumă considerată disproporționat de mică.
„Aceste sume sunt nu doar insignifiante, ci profund ofensatoare pentru o profesie care presupune studii superioare, formare continuă, responsabilitate şi un rol esenţial în societate”, susțin reprezentanții sindicatelor.
Aceste măsuri se adaugă unor reglementări recente, precum creșterea numărului de elevi la clasă și reducerea tarifului pentru plata cu ora, generând temeri că sistemul de educație este subfinanțat sistemic.
În acest context tensionat, federațiile sindicale au transmis un avertisment tranșant către Palatul Victoria: orice formă de adoptare a proiectului actual va fi considerată o asumare directă a responsabilității pentru degradarea sistemului de învățământ. Sindicatele solicită intervenția urgentă a parlamentarilor pentru respingerea sau modificarea radicală a actului normativ, avertizând că eșecul acestui demers va atrage după sine declanșarea unor noi acțiuni de protest la nivel național.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
