
ULTIMĂ ORĂ! DECIZIE ISTORICĂ în Parlament! Primul oraș din România retrogradat la rang de comună. Sute de localități ar putea avea aceeași SOARTĂ!
România face primul pas concret către o amplă reorganizare administrativ-teritorială. Parlamentul a adoptat legea prin care orașul Căzănești, din județul Ialomița, va pierde statutul de oraș și va deveni comună. Decizia vine în plină ofensivă a PSD pentru redesenarea administrațiilor locale, un proces care ar putea duce la comasarea a sute de localități, desființarea unor primării și dispariția statutului de oraș pentru mai multe localități din țară.
Căzănești este primul oraș pentru care Parlamentul a aprobat oficial o asemenea măsură, deschizând astfel calea unor schimbări administrative de amploare. Localitatea fusese declarată oraș în anul 2004, însă populația sa a scăzut considerabil, ajungând la numai 2.938 de locuitori, potrivit recensământului din 2021.
Luni seară, plenul Senatului a votat proiectul de lege cu 110 voturi „pentru” și o singură abținere. Senatul a fost for decizional, astfel că actul normativ urmează să ajungă la președintele României pentru promulgare. Legea va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Sute de localități, în vizorul reorganizării administrative
Decizia privind Căzănești vine într-un moment în care PSD analizează o reformă administrativă care ar putea modifica radical structura administrației publice locale din România. Planul vizează reducerea cheltuielilor cu aparatul administrativ, desființarea unor structuri supradimensionate și creșterea capacității localităților mici de a atrage fonduri europene.
În prima etapă sunt vizate 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori. Social-democrații iau însă în calcul extinderea analizei și către comune cu populații de până la 3.000 sau chiar 5.000 de persoane.
Miza este una importantă: comasarea unor comune, reducerea numărului de primării și eliminarea unor posturi din administrația locală. Reforma nu se oprește însă la comune. Și unele orașe ar putea pierde statutul administrativ, dacă nu mai îndeplinesc criteriile demografice și economice prevăzute de legislație.
148 de orașe și municipii au sub 10.000 de locuitori
Potrivit datelor recensământului din 2021, nu mai puțin de 148 de orașe și municipii din România au populații sub pragul de 10.000 de locuitori, criteriu demografic prevăzut pentru statutul de oraș.
Printre localitățile aflate în această situație se numără și destinații turistice cunoscute, precum Sinaia, Predeal, Bușteni și Băile Herculane. Asta nu înseamnă că aceste orașe vor fi automat retrogradate sau comasate. Criteriile concrete ale reorganizării nu au fost încă definitivate, iar simpla depășire în sens negativ a pragului de populație nu atrage automat pierderea statutului administrativ.
Unirea voluntară, prima etapă a reformei
Ministerul Dezvoltării propune ca reorganizarea să înceapă prin unirea voluntară a localităților cu cel mult 1.500 de locuitori. Autoritățile susțin că administrațiile foarte mici întâmpină dificultăți în acoperirea cheltuielilor curente și în asigurarea serviciilor publice, iar asocierea acestora ar putea permite utilizarea mai eficientă a resurselor.
Propunerea nu este însă primită la fel de toți primarii. În timp ce unii edili consideră comasarea o soluție necesară pentru localitățile care nu se mai pot susține financiar, alții avertizează că reforma ar putea duce la pierderea locurilor de muncă, închiderea unor primării și îngreunarea accesului cetățenilor la serviciile administrative.
Impozite mai mici cu până la 50% pentru localitățile care acceptă comasarea
Pentru a convinge administrațiile să accepte voluntar reorganizarea, Guvernul pregătește și stimulente financiare importante. Potrivit informațiilor prezentate de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, localitățile care vor decide să se unească până la 1 martie 2027 ar putea beneficia de finanțări pentru investiții și de reduceri ale impozitelor locale.
În acest sens, autoritățile pregătesc programul „START Reforma Administrativă”, pentru care este prevăzut un buget de patru miliarde de lei.
Banii ar urma să fie folosiți pentru proiecte de infrastructură, modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, introducerea gazelor, dar și pentru investiții în școli și unități medicale. Unul dintre cele mai importante stimulente anunțate vizează populația: locuitorii comunelor care acceptă comasarea voluntară ar putea beneficia de reduceri de până la 50% la impozitele pentru clădiri și terenurile intravilane.
După 1 martie 2027, reforma ar putea intra într-o nouă etapă
Termenul de 1 martie 2027 este esențial pentru prima etapă a reorganizării, autoritățile urmărind să încurajeze unirea voluntară a localităților. După această dată, Executivul intenționează să treacă la o reformă mai amplă, care ar urma să fie reglementată printr-un proiect legislativ.
Printre variantele luate în calcul se află inclusiv angajarea răspunderii Guvernului în Parlament pentru adoptarea noilor măsuri. Astfel, cazul Căzănești ar putea reprezenta doar începutul unei transformări administrative de proporții. Sute de localități ar putea fi reorganizate, zeci de administrații ar putea dispărea prin comasare, iar unele orașe ar putea reveni la statutul de comună, într-un proces care ar putea schimba semnificativ harta administrativă a României.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
