ULTIMĂ ORĂ! Sorin Costreie, propus ministru al Educației! Ce planuri are pentru școli, profesori și universități!
Sorin Costreie, profesor universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București și consilier prezidențial pentru educație și cercetare, este propunerea premierului desemnat Luca Niculescu pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării. Dacă noul Guvern va primi votul de învestitură în Parlament, acesta îl va înlocui pe Mihai Dimian, rectorul suspendat al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! Unitate militară din Pitești ANGAJEAZĂ! Ce POSTURI au fost scoase la CONCURS?
Nominalizarea vine într-un moment dificil pentru sistemul de învățământ, marcat de nemulțumirile profesorilor, măsuri de austeritate, dispute privind salarizarea cadrelor didactice și presiuni asupra finanțării educației și cercetării.
O particularitate a formulei propuse pentru minister este introducerea unei conduceri în două trepte: Sorin Costreie ar urma să fie ministru al Educației și Cercetării, în timp ce PSD îl propune pe Sorin-Gabriel Ionescu, directorul Colegiului Național Bănățean din Timișoara, pentru funcția de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar.
Este o formulă pe care Costreie o susținea public încă din ianuarie 2026, considerând că învățământul universitar și cel preuniversitar au nevoi și mecanisme de funcționare diferite.
Născut în 1971, Sorin Costreie este profesor universitar, filosof și specialist în logică, filosofia matematicii și gândire critică. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în 1996, iar în 2007 a obținut titlul de doctor în filosofie.
Cariera sa academică este legată de Universitatea din București, unde lucrează din 1997. De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcții de conducere, inclusiv cea de prorector, și a participat la proiecte de cercetare și colaborări universitare internaționale.
În vara anului 2026, a câștigat examenul de promovare pentru un post de profesor universitar la Facultatea de Filosofie. Activitatea sa științifică include volume și studii dedicate filosofiei analitice, logicii și matematicii, iar în ultimii ani s-a concentrat și asupra dezvoltării gândirii critice și integrării disciplinelor umaniste în medicină.
Costreie are, totodată, o experiență consistentă în administrația publică. În 2016, a fost consilier al ministrului Educației, apoi secretar de stat în Guvernul Dacian Cioloș. În perioada 2020-2023, a ocupat funcția de consilier de stat pentru educație și cercetare la Cancelaria prim-miniștrilor Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă.
În 2024-2025, a fost consilier onorific al ministrului Educației Daniel David, iar din 17 noiembrie 2025 este consilier prezidențial pentru educație și cercetare al președintelui Nicușor Dan.
Nu este prima dată când numele său este asociat cu portofoliul Educației. În iunie 2026, Eugen Tomac anunța că Sorin Costreie acceptase propunerea de a deveni ministru și vicepremier. Mandatul a fost însă depus înainte ca formula de guvern să ajungă la votul Parlamentului.
Una dintre cele mai mari provocări pentru viitorul ministru va fi gestionarea nemulțumirilor din sistem, în contextul măsurilor de austeritate și al modificărilor care afectează activitatea cadrelor didactice.
În februarie 2026, după un protest la care au participat peste 4.000 de profesori și studenți, Sorin Costreie a vorbit despre sentimentul de nedreptate resimțit în educație și despre lipsa de încredere în angajamentele autorităților privind finanțarea sistemului.
„Legea din 2011 spunea clar: 6% din buget pentru educație. Noi am avut în toți acești ani puțin peste 3%. Iar în contextul noii legi din 2023, situația s-a menținut. Oamenii nu mai au încredere: nici când e pus în lege, nu ai ceea ce spune acolo că ai”, declara acesta.
Referindu-se la posibilitatea revenirii rapide asupra măsurilor de austeritate, Costreie a apreciat că o schimbare integrală nu ar fi ușor de realizat în mijlocul anului școlar și universitar. A indicat însă plata cu ora drept unul dintre subiectele care ar putea fi rediscutate.
Programul de guvernare al cabinetului Niculescu prevede corectarea graduală a efectelor Legii nr. 141/2025 asupra carierei didactice, însă măsurile sunt condiționate de identificarea resurselor bugetare, fără un calendar concret precizat în documentul prezentat.
Sorin Costreie a abordat în mai multe rânduri relația dintre salarizarea profesorilor, performanța la clasă și fenomenul meditațiilor private.
Într-un interviu acordat în aprilie 2026, acesta a susținut că veniturile cadrelor didactice trebuie analizate în raport cu întregul sistem educațional și cu stimulentele care influențează activitatea profesorilor.
„Pentru că nu există o corelare directă între venitul pe care îl primește un profesor și calitatea actului educațional. Trebuie să se mai întâmple multe alte lucruri. Gândiți-vă, tot sistemul actual este nu foarte bine corelat cu ceea ce se face la școală, pentru că e toată piața aceasta a meditațiilor. Diverși miniștri au încercat să o reglementeze, să o scadă. O știm cu toții, se întâmplă în jurul nostru și această piață a meditațiilor este un eșec al școlii românești.”
În opinia sa, salariul ar trebui să le asigure profesorilor un trai decent, astfel încât activitatea didactică să nu fie eclipsată de preocuparea pentru obținerea unor venituri suplimentare.
Totodată, Costreie a atras atenția că performanța unui profesor nu poate fi evaluată exclusiv prin rezultatele finale ale elevilor, subliniind dificultatea de a recupera decalajele celor cu rezultate slabe.
„Uneori e mai greu să-i duc de la 4 la 6 decât de la 8 la 10”, afirma acesta în mai 2026.
O altă direcție susținută de Sorin Costreie este investiția în calitatea actului didactic și în pregătirea profesorilor, în locul concentrării exclusive asupra dotărilor tehnologice.
În cadrul unei dezbateri despre efectele investițiilor realizate prin PNRR, acesta a comentat datele unui studiu World Vision, potrivit căruia 43% dintre elevi afirmau că au nevoie de explicații suplimentare sau meditații la materiile dificile.
„43% dintre elevi au nevoie de explicații suplimentare și în contextul în care vorbim de școală după școală, de acțiuni remediale, dar dacă 43% au nevoie de explicații suplimentare, eu cred că trebuie să vorbim de școală în școală. (…) Asta înseamnă că ceea ce li se predă și cum li se predă nu este foarte adecvat și atunci trebuie să croim această haină a educației pe nevoile lor.”
În aceeași intervenție, Costreie a transmis un mesaj clar privind prioritățile investițiilor în educație: „Avem ecrane smart și alte dispozitive, dar cred că investiția majoră trebuie să se ducă către profesor.”
Dacă va ajunge la conducerea ministerului, această viziune va trebui transformată în măsuri concrete privind formarea cadrelor didactice, sprijinirea elevilor cu dificultăți și îmbunătățirea rezultatelor școlare.
Reducerea birocrației din învățământ este o altă temă asupra căreia Sorin Costreie a insistat public.
În mai 2026, discutând despre metodologia concursurilor pentru directorii de școli, acesta a pledat pentru mai multă autonomie, responsabilitate și simplificarea procedurilor administrative.
În opinia sa, profesorii și directorii pierd prea mult timp cu documente justificative și dosare, în detrimentul activităților educaționale și manageriale propriu-zise.
Subiectul este cu atât mai important în contextul concursului pentru funcțiile de director din acest an, după prima probă eliminatorie cel puțin 3.000 de posturi nemaiputând fi ocupate prin concurs și urmând să rămână la dispoziția inspectoratelor până în mai 2027.
În ceea ce privește învățământul superior, Costreie a susținut necesitatea unor reforme structurale, inclusiv posibilitatea comasării unor universități, dacă asemenea măsuri sunt fundamentate și urmăresc creșterea performanței.
Acesta a criticat modelul de finanțare pe care îl consideră prea uniform și a pledat pentru diferențierea universităților în funcție de obiective și rezultate.
„Avem universități cu impact regional, universități cu impact național și universități cu impact internațional. Acuma este și o chestie de onestitate, adică dacă ai o universitate care își propune să aibă doar impact regional și are un impact regional autentic, mie mi se pare că e ceva foarte bun, benefic și onest. Problemele sunt când universitatea aceea este cu impact regional și poate cel mult național, dar se crede un jucător internațional.”
Costreie a vorbit și despre necesitatea apropierii cercetării de universități, considerând că separarea celor două domenii a fost o greșeală.
În plus, a avertizat că blocarea bugetelor de cercetare poate avea efecte negative asupra proiectelor finanțate din fonduri europene, inclusiv asupra capacității României de a îndeplini angajamentele asumate prin PNRR.
În ianuarie 2026, după demisia lui Daniel David, Sorin Costreie descria profilul de care ar avea nevoie Ministerul Educației: un lider cu autoritate profesională, viziune și capacitatea de a-și asuma decizii dificile.
„E nevoie de un ministru cu prestanță, un ministru care să nu fie contestat și un ministru care să fie ascultat. Asta înseamnă, inevitabil, o figură din sistem, fie că din universitar sau preuniversitar, dar care are soliditate academică, pentru că suntem într-o întreagă conjunctură în care ne trebuie și modele. Și cred că educația cu atât mai mult are nevoie de modele din acestea educative, chiar pe linia administrativă.”
Acesta considera că un ministru care își asumă reforme profunde trebuie să beneficieze de suficient timp pentru a produce rezultate, avertizând că schimbările frecvente de conducere pot împiedica finalizarea proceselor începute.
„Și educația este un tanc petrolier, nu este un iaht. Nu-l poți coti imediat”, afirma Costreie, pledând pentru continuitate și pentru un mandat suficient de lung încât efectele reformelor să poată fi evaluate.
În privința copiilor și a rețelelor sociale, viitorul ministru propus a susținut o abordare care să combine stabilirea unei vârste minime de acces cu prevenția prin educație, responsabilitate și dezvoltarea gândirii critice.
Formula propusă pentru noul Minister al Educației și Cercetării îl include și pe Sorin-Gabriel Ionescu, nominalizat de PSD pentru funcția de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar.
Ionescu este directorul Colegiului Național Bănățean din Timișoara, membru PSD din anul 2000, fost subprefect de Timiș și fost consilier local în Timișoara.
Deocamdată, nu sunt cunoscute detaliile privind împărțirea atribuțiilor între ministru și ministrul delegat și nici ce se va întâmpla cu funcția de secretar de stat pentru învățământul preuniversitar, ocupată în prezent de Sorin Ion, din partea PNL.
Educația nu s-a regăsit printre prioritățile imediate enumerate de premierul desemnat Luca Niculescu în mesajul publicat joi seară. Acesta a menționat rectificarea bugetară, bugetul pentru 2027, sprijinirea persoanelor vulnerabile în fața facturilor din iarnă, relansarea economică și consolidarea apărării.
Nominalizarea lui Sorin Costreie deschide, așadar, perspectiva unei conduceri cu experiență academică și administrativă, dar și a unor decizii dificile privind finanțarea, salarizarea profesorilor și reorganizarea sistemului. Următorul pas îl reprezintă audierile miniștrilor propuși în comisiile parlamentare și votul de învestitură al noului Guvern. Până atunci, ideile și declarațiile candidatului conturează direcțiile pe care le-ar putea urma mandatul său, fără a reprezenta încă un program de măsuri adoptat oficial.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
