Veste șoc pentru toți șoferii! Verdictul crunt al Europei despre Autostrada A1! Când se va termina, de fapt, calvarul?
Curtea de Conturi Europeană (ECA) a lansat recent un raport detaliat privind infrastructura de transport a Uniunii Europene, în care este analizat și stadiul autostrăzii A1 din România. Proiectul, care se întinde pe o distanță de 582 de kilometri între București și Nădlac, este o componentă esențială a coridorului Rin – Dunăre, fiind destinat tranzitului de persoane și mărfuri.
CITEȘTE ȘI: Atenție șoferi! Schimbări radicale la prețurile rovinietei! Lista noilor tarife!
Conform concluziilor auditorilor europeni, este extrem de puțin probabil ca autostrada A1 să fie finalizată până în anul 2030. Această estimare pesimistă este cauzată de faptul că lucrările pe anumite segmente, cum este cel dintre Sibiu și Pitești, nu au fost încă planificate și necesită perioade lungi de execuție.
Documentul subliniază că procesul de consultare a părților interesate a fost deficitar, nepermițând tuturor actorilor implicați să își exprime punctele de vedere. De asemenea, raportul atrage atenția asupra modului fragmentat în care este construită autostrada. Împărțirea în numeroase secțiuni mici atrage după sine o birocrație ridicată, fiecare componentă având nevoie de contracte și autorizații separate.
În prezent, implementarea este îngreunată de necesitatea obținerii unui număr mare de avize. În medie, este solicitată o autorizație de construcție pentru fiecare 7 kilometri de drum și o autorizație de mediu pentru fiecare 26 de kilometri. Deși costurile actuale sunt evaluate la 7,3 miliarde de euro, auditorii avertizează că suma finală ar putea fi diferită, având în vedere că nu toate tronsoanele sunt planificate.
Până la jumătatea anului 2019, Uniunea Europeană a contribuit la acest proiect cu o cofinanțare de 995 de milioane de euro. Totuși, amânările sunt majore, anumite tronsoane având întârzieri de până la 79 de luni, în timp ce decalajul total pentru întreaga autostradă a ajuns la opt ani.
„Aceste întârzieri au efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță rutieră. Participanții la trafic sunt în continuare obligați să utilizeze drumurile naționale cu două benzi, cu un grad redus de siguranță rutieră. În fapt, numărul de accidente și decese de pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media din România. 92 de accidente au implicat coliziuni frontale”, se precizează în raportul ECA.
Auditorii au semnalat, de asemenea, o gestionare ineficientă a fondurilor europene. O porțiune a autostrăzii situată între Lugoj și Deva, pentru care UE a oferit o cofinanțare de 12,4 milioane de euro, nu este în prezent utilizată. Totodată, o sumă de 3,7 milioane de euro a fost irosită din cauza unei erori de conectare între tronsoanele Lugoj – Deva și Deva – Orăștie, conform informațiilor transmise de Agerpres.
Raportul publicat luni reprezintă o actualizare a unei analize din 2020 și vizează opt megaproiecte de transport care afectează 13 țări membre UE. Pe lângă autostrada A1 din România, sunt monitorizate proiecte precum Rail Baltica, tunelul Brenner sau legătura Lyon-Torino. Costul total al acestor investiții transfrontaliere este estimat la 54 de miliarde de euro.
Situația generală prezentată în 2025 este mai gravă decât cea de acum cinci ani. Auditorii au trecut de la avertismentul „este puțin probabil” la certitudinea că obiectivul de finalizare a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) până în 2030 nu va fi atins.
„Situația din 2025 este mai sumbră decât cea din 2020 și cu mult sub ce s-a prevăzut inițial. Fără doar și poate, din 2020 și până acum, megaproiectele s-au confruntat cu și mai multe dificultăți din cauza pandemiei de COVID-19 și a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, au trebuit să se alinieze la cerințe normative noi și să depăşească probleme tehnice neprevăzute”, notează sursa citată.
Majoritatea acestor proiecte au înregistrat explozii ale costurilor. Dacă în 2020 creșterea medie a cheltuielilor reale era de 47% față de estimările inițiale, astăzi diferența a ajuns la 82%. Cele mai mari derapaje bugetare au fost identificate la:
Până în prezent, Uniunea Europeană a plătit 15,3 miliarde de euro pentru aceste opt infrastructuri, acordând granturi suplimentare de 7,9 miliarde de euro de la ultima analiză. Totodată, întârzierile medii au crescut de la 11 ani la 17 ani. De exemplu, linia feroviară Y Vasca, ce trebuia inaugurată inițial în 2010, ar putea fi gata abia în 2035.
În acest context, Curtea de Conturi Europeană recomandă Comisiei Europene să utilizeze instrumente juridice mai ferme pentru a cere explicații privind întârzierile și să solicite analize mai riguroase înainte de a aproba cofinanțări. Rețeaua TEN-T rămâne coloana vertebrală a conectivității europene, însă finalizarea ei conform calendarului stabilit în 2013 pare acum imposibilă.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
