VESTE URIAȘĂ pentru românii cu datorii! Cum scapi legal de plată fără să dai un leu: când se prescriu?
Procedurile și intervalele de timp în care o sumă restantă poate fi recuperată pe cale legală sunt stabilite strict de legislație, variind în mod direct în funcție de tipul debitului și de contextul fiecărei spețe în parte.
Mecanismul prin care se stinge dreptul de a cere executarea silită a fost detaliat de avocatul Bogdan Buneci pentru postul Digi24. Conform expertului, inacțiunea creditorului duce la pierderea posibilității de a mai apela la instanță:
„Prescripția unei datorii intervine atunci când creditorul nu își valorifică dreptul în termenul prevăzut de lege, iar dreptul material la acțiune se stinge prin prescripție. Potrivit art. 2.500 din Codul civil, dacă acesta nu este exercitat în intervalul legal, creditorul nu mai poate recurge ulterior la instanță pentru a obține, prin constrângere, executarea obligației.
Spre exemplu, atunci când se aplică termenul general de prescripție de 3 ani, o persoană care are de recuperat o sumă de bani și nu acționează în acest interval poate ajunge în situația de a nu mai putea obține recuperarea datoriei pe cale judiciară, dacă între timp nu a intervenit o cauză de suspendare sau de întrerupere a prescripției.
Termenul de prescripție începe să curgă de la data la care titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau trebuia să cunoască nașterea acestuia. În cazul unei datorii, calculul pornește, de regulă, din momentul în care obligația devine exigibilă. Dacă părțile au stabilit un termen pentru restituirea unei sume, data de la care începe să curgă prescripția se determină în funcție de prevederile contractului și de natura obligației.
Potrivit art. 2.517 din Codul civil, termenul general de prescripție este de trei ani. Legea prevede însă și termene de zece ani, doi ani sau un an, aplicabile în anumite situații, în funcție de natura dreptului sau a obligației.”, a explicat avocatul Bogdan Buneci pentru Digi24.
Prescripția creanțelor fiscale: datorii către stat
În privința obligațiilor către bugetul public, cadrul de reglementare este diferit față de dreptul comun. Expertul a punctat normele specifice din Codul de procedură fiscală:
„Datoriile către stat sunt supuse unor reguli speciale de prescripție, diferite de termenul general de trei ani prevăzut de Codul civil. Potrivit art. 110 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, dreptul organului fiscal de a stabili creanțe fiscale se prescrie în cinci ani.
Aceste reguli se aplică impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor creanțe bugetare. Autoritățile fiscale pot efectua verificări și pot stabili obligații în limitele termenului legal. Astfel, controalele vizează, în principiu, perioadele din ultimii cinci ani pentru care acest drept nu s-a prescris.”
Prescripția amenzilor contravenționale
În materia sancțiunilor contravenționale, inclusiv a celor din sfera rutieră, aplicarea și executarea sunt reglementate prin OG nr. 2/2001. Potrivit articolului 13 din actul normativ menționat, sancționarea faptei se prescrie, de regulă, la 6 luni de la comiterea acesteia. În paralel, articolul 14 dispune prescrierea executării în cazul în care procesul-verbal nu este trimis contravenientului în maximum două luni de la emitere.
„Dacă amenda a fost aplicată și procesul-verbal comunicat în termen, recuperarea sumei prin executare silită urmează regulile Codului de procedură fiscală. Termenul este de cinci ani și se calculează de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul de a cere executarea silită, cu respectarea cauzelor legale de suspendare sau întrerupere.” , a mai explicat specialistul.
Evoluția termenului legal poate fi influențată de anumiți pași concreți întreprinși de debitor sau de inițierea unor proceduri formale.
„Conform art. 2.537 din Codul civil, prescripția poate fi întreruptă, printre altele, printr-un act voluntar de executare, cum ar fi plata unei părți din suma datorată. Același efect îl poate avea recunoașterea datoriei de către debitor. De asemenea, introducerea unei cereri de chemare în judecată sau, în cazul insolvenței, înscrierea creanței la masa credală poate întrerupe prescripția, în condițiile prevăzute de lege.
Suspendarea are, însă, un efect diferit: oprește temporar cursul prescripției, dar păstrează timpul acumulat anterior. După încetarea cauzei care a determinat-o, calculul se reia, luând în considerare și perioada scursă înainte de suspendare. Situațiile în care prescripția poate fi suspendată sunt expres prevăzute de lege, potrivit art. 2.532 din Codul civil.”, a mai adăugat specialistul.
„Notificarea are, de regulă, rolul de a informa debitorul despre suma pretinsă și despre intenția creditorului de a se adresa instanței dacă aceasta nu este achitată. Persoana care o primește poate răspunde pentru a-și exprima poziția față de pretențiile formulate, fără să existe însă o obligație legală generală în acest sens.
Lipsa acestei obligații nu înseamnă că notificarea trebuie ignorată, mai ales dacă există neclarități privind existența datoriei, valoarea acesteia sau momentul de la care plata poate fi cerută.”, a mai explicat specialistul.
Posibilitatea recuperării forțate depinde în mod direct de valabilitatea unui titlu executoriu și de respectarea termenelor legale.
„Pentru a solicita executarea silită, creditorul trebuie să dețină un titlu executoriu, iar executorul judecătoresc verifică îndeplinirea condițiilor legale. De exemplu, în cazul unui contract de împrumut încheiat la notar, dacă termenul de doi ani convenit pentru restituirea banilor a expirat fără ca suma să fie achitată, creditorul se poate adresa executorului, cu condiția ca documentul să aibă caracter executoriu și să nu existe un alt impediment legal.
Înainte de executarea silită, creditorul și debitorul pot negocia o înțelegere privind achitarea datoriei, inclusiv prin eșalonarea plății sau stabilirea altor condiții de îndeplinire a obligației. Dacă debitorul nu respectă acordul, creditorul poate continua demersurile de recuperare a creanței, inclusiv prin executare silită, în condițiile prevăzute de lege. În cadrul procedurii, pot fi urmărite, în funcție de situație, veniturile, conturile bancare sau bunurile debitorului. Un imobil poate fi supus urmăririi silite și ulterior valorificat pentru acoperirea creanței”, a conchis avocatul Bogdan Buneci.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
