VESTE URIAȘĂ pentru toți șoferii! Ce se întâmplă, de fapt, cu cei 1.000 de km de AUTOSTRADĂ din România! STADIUL lucrărilor!
România a încheiat primele nouă luni din 2026 cu un volum fără precedent de șantiere de infrastructură rapidă: 1.476 de kilometri de autostradă și drum expres deschiși traficului, 991 de kilometri consemnați oficial în faza de construire și încă 321 de kilometri aflați în etapa de licitație.
Conform unei radiografii realizate de publicația de profil Construct Intelligence, pe baza raportărilor oficiale ale CNAIR, CNIR și a monitorizărilor din teren ale asociațiilor de profil, cifra celor aproape 1.000 de kilometri include realități tehnice profund diferite. Pe unele segmente gradul de execuție depășește 99%, în timp ce alte tronsoane dificile din zone montane sunt abia la începutul săpăturilor sau chiar în perioada de proiectare tehnică.
Pe Autostrada de Centură a Bucureștiului (A0), intervențiile active sunt concentrate exclusiv în sectorul de nord.
Pe Lotul 1 (DJ601 – DN1, 17,5 km), realizat de asocierea Pizzarotti-Retter, segmentul de 8 kilometri dintre DN1A și DN1 a înregistrat un avans considerabil la startul toamnei. Asociația Pro Infrastructura (API) a subliniat că această porțiune ar putea fi deschisă mai devreme, odată cu așternerea stratului de uzură, trasarea marcajelor și instalarea parapetelor. Bucata dintre DN1A și A1 este mai întârziată, dar API consideră realizabilă inaugurarea întregului lot până la sfârșitul anului 2026.
Pe Lotul 3 (Afumați – Cernica, 8,6 km), atribuit companiei CCECC, deschiderea conexiunii este considerată decisivă pentru traficul estic, estimările indicând o posibilă dare în trafic în a doua jumătate a lunii octombrie.
Pe Lotul 4 (DN3 – A2, 4,47 km), finalizat complet de UMB, circulația nu poate fi demarată independent fără finalizarea racordului la lotul vecin.
Pe șantierul Tigveni – Curtea de Argeș (9,86 km), derulat de constructorul PORR, gradul de realizare fizică a atins aproximativ 99% în septembrie, infrastructura rutieră fiind aproape gata, în paralel desfășurându-se calibrările și testele pentru instalațiile Tunelului Momaia.
Pe secțiunea montană Cornetu – Tigveni (aproximativ 37 km), gestionată de Webuild–Tancrad, progresul înregistrat era de aproximativ 18%, eforturile fiind concentrate pe fundații, lucrări de terasament și Tunelul Poiana.
Pe segmentul Boița – Cornetu (31,33 km), unde acționează asocierea Mapa-Cengiz, traseul include un număr masiv de poduri, viaducte și tuneluri. La 23 septembrie, datele Pro Infrastructura arătau că erau autorizate 23 din cele 48 de viaducte și poduri, alături de ecoductul Lazaret, existând activitate pe fronturile a trei din cele șapte tuneluri prevăzute: Balota, Robești și Boița 1.
Veriga lipsă dintre Sibiu și Nădlac a depășit pragul de 75% stadiu fizic pe parcursul lunii septembrie.
Un moment-cheie a avut loc pe 18 septembrie, odată cu străpungerea integrală a celor două galerii ale Tunelului 2, de 1.985, respectiv 1.825 de metri lungime. Structura reprezintă cel mai lung tunel de autostradă forat pe teritoriul României până în prezent.
Șantierul a trecut la execuția cămășuielilor definitive, a stratului de hidroizolație și a echipamentelor de securitate, concomitent cu structura rutieră, primele porțiuni de asfalt și pasajele de pe traseu, termenul de deschidere preconizat fiind prima parte a anului 2027.
Pe segmentul Nădășelu – Zimbor, lucrările principale au ajuns la 99%, restul intervențiilor vizând detaliile finale și racordurile celor două viaducte relocate la Topa Mică și Nădășelu. Pro Infrastructura anticipează posibilitatea unei deschideri complete în decembrie, ceea ce ar asigura un culoar fluent de peste 150 de kilometri între Târgu Mureș și Poarta Sălajului.
Pe tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km), compania Construcții Erbașu finalizează așternerea covorului asfaltic, estimându-se o posibilă inaugurare în noiembrie.
Pe lotul Chiribiș – Biharia (28,55 km), avansul a urcat la 71%, șantierul fiind în avans față de grafic, deschiderea anticipată rămânând o opțiune viabilă înainte de scadența contractuală din 2027.
Tronsonul Poarta Sălajului – Zalău – Nușfalău (aproximativ 41 km), ce cuprinde Tunelul Meseș, rămâne în faza de întocmire a proiectului tehnic și pregătire logistică.
După punerea în funcțiune a bucăților dintre Adjud și Bacău în luna august, activitatea principală a constructorilor de pe A7 s-a mutat spre nord.
Pe cele trei șantiere lucrează concomitent peste 5.500 de muncitori susținuți de peste 500 de utilaje, desfășurând operațiuni de asfaltare, instalare de parapete, marcaje, iluminat public și sisteme ITS.
Sectoarele Pașcani – Suceava au contractele adjudecate, dar la 1 octombrie se găseau încă în intervalul dedicat proiectării.
Pe traseul Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, lucrările au depășit 65% în prima lună de toamnă.
Pe sectorul montan Joseni – Ditrău (14,4 km), unde lucrările au demarat pe 17 august, stadiul atins după o lună este de aproximativ 10%, cu peste 330 de muncitori și 242 de utilaje alocate pentru terasamente, ecoducte și pasaje.
Celelalte segmente de munte (Sărățeni – Joseni, Ditrău – Grințieș și Grințieș – Pipirig) au contracte semnate, dar se află în faze de proiectare sau etape premergătoare organizării de șantier, situație întâlnită și pe conexiunile dinspre Moldova.
CNAIR a raportat la datele de 23-24 septembrie că pe toate cele patru loturi ale autostrăzii A13 Sibiu – Făgăraș, contractate cu antreprenorul Makyol, se execută lucrări fizice:
Pe tronsoanele unde execuția a trecut de jumătate, antreprenorul a început deja turnarea structurilor rutiere, în paralel cu ridicarea viaductelor, consolidările de versanți și amenajările hidrotehnice.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
