4 mari greşeli gramaticale făcute de români iarna

DISTRIBUIȚI

Primele zăpezi ale anului i-au dat românului, pe lângă nămeţi, şansa de neratat de a stâlci limba. 

“dezăpezire”

Este variantă greşită a substantivului “deszăpezire”. Potrivit Dicţionarului Ortografic, Ortoepic şi Morfologic prefixul “des” devine “dez” doar în cazul cuvintelor care încep cu vocale sau cu consoanele b,d,g,m,n,l,r,v (exemplu: dezlipi). De asemenea, prefixul “des” devine “de” în cazul cuvintelor care începu cu j, s sau ş (exemplu: dejuca). Cum “zăpadă” începe cu litera z, forma corectă este “deszăpezire”;

“a dejgheţa”

Este varianta greşită a verbului “a dezgheţa”. Explicaţia: vezi mai sus;

“mi-am scos amigdalitele”

Iarna este sezonul cu cele mai multe îmbolnăviri de amigdalită şi, evident, şi sezonul în care românii suferă cel mai tare de boala grea numită stâlcirea limbii. Amigdalita este o boală manifestată prin inflamarea amigdalelor (cele două glande situate de o parte şi de alta a omuşorului).

Numele bolii i-a determinat pe mulţi români să numească (greşit) aceste două glande drept “amigdalite”. De fapt, “amigdalite” este forma de plural a substantivului “amigdalită”.

“ceai de post”

Într-o postare din 2009, diacritica remarca apariţia “ceaiului de post”. Se pare că nu a fost o scăpare de moment a unei companii producătoare de ceaiuri, de vreme ce aceste ceaiuri sunt şi acum pe piaţă. Greşeala poartă numele de tautologie.

Însă, se poate spune că românii care fac aceste greşeli sunt bine reprezentaţi în conducerea ţării. Altfel, nu ne putem explica mulţimea de greşeli “de sezon” comise de ministrul Maria Grapini în acest mesaj publicat pe Facebook: