Se schimbă harta României. 57 de municipii și 146 de orașe ar putea să dispară! Ce decizie se pregătește să ia Guvernul?
O analiză finalizată de Ministerul Dezvoltării arată o discrepanță majoră între statutul administrativ al multor localități și populația lor reală, conform datelor de la cel mai recent recensământ. Potrivit evaluării, 57 din cele 103 municipii și 146 din cele 216 orașe din România nu mai îndeplinesc pragul minim de locuitori prevăzut de lege. Anunțul a fost făcut vineri, la Sebeș, de ministrul Cseke Attila.
CITEȘTE ȘI: Se construiește o nouă autostradă în România! Va avea peste 300 km, 180 de poduri, viaducte și pasaje!
Oficialul a subliniat că evaluarea s-a bazat strict pe criterii tehnice și legale, fără implicații politice, respectând prevederile Legii 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național.
„La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict profesională, fără criterii politice, bazată pe Legea 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori”, a declarat ministrul pentru Alba24.
O eventuală reclasificare administrativă ar putea duce la retrogradarea unor municipii la rangul de oraș și a unor orașe la statutul de comună. Această schimbare ar avea un impact direct asupra structurii de personal din primării și asupra nivelurilor de salarizare, în special în localitățile unde acestea nu au fost deja ajustate la numărul real de locuitori.
Conform Legii-cadru a salarizării, veniturile primarilor și viceprimarilor sunt stabilite prin aplicarea unui coeficient la salariul minim brut pe țară, coeficient care este corelat cu populația localității. Totodată, legea prevede că salariile personalului din aparatul de specialitate al primarului nu pot depăși indemnizația viceprimarului, ceea ce leagă indirect întregul sistem salarial de numărul de locuitori.
Pe lângă salarizare, reclasificarea ar afecta și numărul maxim de posturi din aparatul de specialitate al primarului, deoarece Codul administrativ stabilește schema de personal în funcție de populația unității administrativ-teritoriale.
Promovarea unei localități la o categorie superioară se poate face doar la inițiativa autorităților locale, printr-un proces ce include o hotărâre de consiliu local, un referendum și, în final, o lege adoptată de Parlament, după ce Guvernul verifică îndeplinirea criteriilor legale. În schimb, retrogradarea nu are un mecanism automat, dar Ministerul Dezvoltării poate recomanda inițierea unui proiect de lege în acest sens dacă o localitate nu mai îndeplinește condițiile.
Cu toate acestea, Cseke Attila a menționat că, deși multe localități nu mai îndeplinesc de mult timp criteriul populației, nu au fost demarate proceduri legislative pentru reclasificare. Printre motive se numără considerente politice, retrogradarea fiind o decizie nepopulară, dar și economice, existând temerea că schimbarea statutului ar putea afecta negativ accesul la fonduri guvernamentale sau europene.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
