ULTIMĂ
ORĂ

Veste proastă pentru pensionari! Câți bani primește un român lună de lună, de fapt. Diferența de UE este uriașă!

Pensiile publice reprezintă pilonul principal de subzistență pentru cetățenii europeni aflați la vârsta retragerii din activitate. În Uniunea Europeană, aproximativ două treimi din veniturile vârstnicilor sunt asigurate prin transferuri de stat, în special pensii și ajutoare sociale. Totuși, persoanele de peste 65 de ani din 28 de state europene încasează, în medie, doar 86% din venitul de care beneficiază restul populației. Potrivit datelor publicate de G4Media, care citează o analiză Euronews bazată pe cifrele OCDE, acest raport este chiar mai scăzut, sub 70%, în state precum cele baltice, și sub 80% în Belgia, Danemarca sau Elveția.

Conform raportărilor Eurostat pentru anul 2023, pensia medie anuală brută la nivelul Uniunii Europene s-a situat la valoarea de 17.321 euro, ceea ce înseamnă o medie lunară de 1.443 euro brut. Discrepanțele la nivel continental sunt însă majore: în timp ce în Islanda media anuală ajunge la 38.031 euro, în Turcia aceasta scade până la 3.377 euro.

În interiorul blocului comunitar, Luxemburg ocupă prima poziție cu o pensie medie de 34.413 euro pe an, în timp ce Bulgaria se află la polul opus, cu doar 4.479 euro. România se regăsește în grupul statelor cu venituri sub pragul de 8.000 de euro anual, alături de țări precum Serbia, Ungaria, Slovacia, Croația sau Lituania.

În ceea ce privește situația concretă din țara noastră, datele Eurostat arată că în 2023 pensia medie anuală în România a fost de 5.790 de euro. Raportat la o bază lunară, suma încasată de pensionarii români a fost de aproximativ 483 de euro.

„Unele țări din UE sunt pur și simplu mai sărace decât altele și impun familiilor să subvenționeze veniturile din pensii ale rudelor în vârstă și să le ajute”, a explicat Noel Whiteside, profesor invitat la Universitatea din Oxford, pentru Euronews Business.

Marile economii europene depășesc ușor media Uniunii, Italia având cele mai mari pensii din acest grup, urmată de Spania, Franța și Germania. De asemenea, toate cele cinci țări nordice raportează valori peste media europeană.

Diferențe structurale între sistemele naționale de pensii

Philippe Seidel Leroy, director de politici la AGE Platform Europe, atrage atenția că o comparație directă este dificil de realizat din cauza arhitecturii diferite a sistemelor naționale. El a oferit exemplul Germaniei, Franței, Spaniei și Belgiei, unde statele oferă pensii publice mari de tip „pay-as-you-go”, în timp ce schemele ocupaționale sunt limitate la anumite sectoare.

„Cheltuielile lor cu pensiile vor fi ridicate pe cap de locuitor, deoarece cea mai mare parte a veniturilor pensionarilor provine din aceste scheme legale”, a precizat acesta.

La rândul său, David Sinclair, director executiv al International Longevity Centre UK, subliniază importanța deciziilor politice și a contextului istoric: „Aceste decizii de proiectare, adesea modelate de compromisuri politice și moșteniri istorice, explică de ce două țări cu structuri de vârstă similare pot ajunge să aibă pensii cu valori foarte diferite”.

Impactul puterii de cumpărare asupra veniturilor

Diferențele dintre state se atenuează atunci când veniturile sunt analizate prin prisma unităților de putere de cumpărare (PPS), un indicator care ajustează sumele în funcție de costul vieții din fiecare țară. Astfel, raportul dintre cea mai mare pensie și cea mai mică scade de la 10 la 1, la doar 3,3 la 1.

Conform acestui indicator:

  • Luxemburg rămâne lider cu 22.187 PPS.
  • Bosnia și Herțegovina are cea mai mică valoare, de 6.658 PPS.
  • România înregistrează un salt important, urcând de pe locul 27 pe locul 22 în clasamentul european.

Expertul Noel Whiteside a menționat că în fostul bloc estic, anumite facilități acordate pensionarilor, cum ar fi gratuitatea transportului public, subvențiile la locuințe sau asistența medicală, contribuie la îmbunătățirea raportului PPS, oferind beneficiarilor mai multă valoare pentru banii primiți.

Schimbări notabile în clasamentul calculat prin prisma puterii de cumpărare se observă și în cazul Spaniei (care urcă de pe locul 13 pe 4) și al Turciei (care sare de pe ultima poziție pe locul 25). În schimb, țări cu un cost al vieții ridicat, precum Elveția sau Slovacia, coboară semnificativ în acest top.

„Diferențele [în PPS] nu dispar. Asta pentru că nivelul de trai la bătrânețe depinde de mai mult decât de transferurile de pensii. Costurile locuințelor, accesul la servicii medicale și oportunitățile pentru lucrătorii în vârstă joacă toate un rol important”, este de părere David Sinclair.

În prezent, pensiile din Uniunea Europeană acoperă aproximativ 60% din veniturile obținute la finalul carierei profesionale. Există însă numeroase state unde rata de înlocuire coboară sub 50%, ceea ce face dificilă menținerea unui trai decent și transformă sărăcia la bătrânețe într-o provocare majoră.

Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp

Ziarul-Obiectiv
Abonează-te la știri
Introdu adresa ta de email și primește săptămânal un email cu cele mai importante știri!
© 2024 Ziar Obiectiv.