ULTIMĂ
ORĂ

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Semnificație și tradiții: De ce i se zice și „Vovidenia”!

Vovidenia, praznic mare pe 21 noiembrie. Ce se sărbătorește de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului!

21 noiembrie este o zi de mare sărbătoare pentru creștinii ortodocși. Biserica prăznuiește atunci Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, cunoscută în popor și ca Vovidenia sau Ovidenia.

Este unul dintre cele 12 praznice împărătești, marcat în calendar cu cruce roșie, și are o însemnătate deosebită în perioada Postului Nașterii Domnului.

Potrivit Tradiției Bisericii, Sfinții Ioachim și Ana, părinții Fecioarei Maria, au dus-o pe fiica lor la Templul din Ierusalim când aceasta avea doar trei ani.

Cei doi făcuseră o făgăduință: dacă Dumnezeu le va dărui un copil, îl vor închina slujirii Lui. După ce rugăciunea le-a fost ascultată, și-au ținut promisiunea.

La Templu, micuța Maria a fost primită de preotul Zaharia. Acolo a rămas mai mulți ani, până în jurul vârstei de 15 ani, trăind în rugăciune, curăție și ascultare, până când a fost logodită cu Dreptul Iosif.

Pentru credincioși, acest moment nu este doar o amintire istorică. Intrarea Maicii Domnului în Templu arată pregătirea ei pentru a deveni Născătoare de Dumnezeu, dar și chemarea fiecărui creștin de a-și pregăti sufletul pentru întâlnirea cu Hristos.

Dezlegare la pește și începutul cântărilor de Crăciun!

Praznicul din 21 noiembrie cade în Postul Crăciunului, însă este zi cu dezlegare la pește. Credincioșii care postesc au voie să mănânce pește, ca semn de bucurie pentru sărbătoare. Biserica subliniază că dezlegarea este o îngăduință, nu o obligație.

Tot din această zi, la slujbe încep să se cânte Catavasiile Nașterii Domnului, cântări care vestesc apropierea Crăciunului și care se vor auzi la Utrenie până la sfârșitul lunii decembrie.

În jurul Vovideniei s-au păstrat, mai ales la sate, numeroase obiceiuri și credințe populare.

Se spune că în noaptea de Ovidenie cerurile se deschid și că oamenii ar putea înțelege graiul animalelor. Alții cred că vremea din această zi prevestește cum va fi iarna: dacă ninge, iarna va fi lungă și grea, iar dacă cerul este înnorat, anul următor ar putea aduce boli. Sunt credințe vechi, fără legătură cu prognoza meteorologică.

În unele gospodării se pregătește și astăzi „apa de leac”: vase cu apă sunt puse în fața icoanelor, lângă o lumânare aprinsă, cu credința că apa capătă puteri vindecătoare.

Tradiția mai spune că de Vovidenie cei certați trebuie să se împace și să-și ceară iertare, pentru a intra curați sufletește în perioada de pregătire pentru Nașterea Domnului.

În anumite zone, fetele nemăritate obișnuiau să caute semne despre ursit, privind într-o fântână la lumina lumânării, în speranța că își vor zări viitorul soț. În alte locuri, în această zi se aprindeau lumânări pentru sufletele celor plecați dintre cei vii.

De unde vine numele de „Vovidenia”!

Numele popular de Vovidenia vine din slavonă, de la cuvântul „văvedenie”, care înseamnă „intrare” sau „aducere”.

El face trimitere directă la momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinții ei la Templu, pentru a fi închinată lui Dumnezeu.

În tradiția românească, sărbătoarea mai este numită și Ovidenia și este asociată cu lumina, motiv pentru care în unele regiuni i se mai spune și Sărbătoarea Luminii.

Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp

Ziarul-Obiectiv
Abonează-te la știri
Introdu adresa ta de email și primește săptămânal un email cu cele mai importante știri!
© 2024 Ziar Obiectiv.