Declinul natalității la nivel global a devenit una dintre cele mai mari provocări economice și sociale ale secolului curent. Această tendință reduce potențialul de creștere al economiei mondiale și scade șansele pentru inovații majore, având în vedere că probabilitatea apariției unor genii precum Albert Einstein este direct legată de numărul nașterilor. Statele postcomuniste îmbătrânesc rapid, ceea ce reprezintă un avertisment dur din partea BERD.
Fenomenul a căpătat o amploare universală. O analiză realizată de Financial Times arată că peste două treimi din cele 195 de țări ale lumii au o rată a fertilității sub pragul de înlocuire a populației, de 2,1 copii per femeie. În 66 de state, acest indicator se apropie deja de cifra „mai aproape de unul decât doi”. Chiar și economii emergente precum Mexic, Brazilia, Iran sau Sri Lanka au înregistrat scăderi sub nivelul Statelor Unite.
Problema se accelerează mult mai repede decât estimau specialiștii. De exemplu, în Coreea de Sud, numărul real al nașterilor în 2023 a fost de 230.000, față de prognoza ONU de 350.000 făcută cu doar cinci ani în urmă. Lumea îmbătrânește „mai repede și în mai multe locuri decât se așteaptă”, notează publicația britanică.
Această transformare amenință să redefinească economia globală prin reducerea populației active și creșterea poverii cheltuielilor pentru pensii și îngrijire. Jesús Fernández-Villaverde, profesor de economie la Universitatea din Pennsylvania, a explicat pentru FT că „scăderea fertilității este problema definitorie a timpului nostru” și susține că „totul restul următor”. Un exemplu istoric în acest sens este stagnarea Japoniei din anii ’90, cauzată în mare parte de reducerea populației active.
Cercetările recente indică faptul că problema nu este neapărat numărul mic de copii per familie, ci faptul că se formează tot mai puține cupluri. Demograful Stephen Shaw, citat de FT, arată că procentul femeilor care devin mame este în scădere drastică, în special în rândul persoanelor cu venituri și educație mai scăzute, în timp ce absolvenții de facultate rezistă mai bine acestei tendințe.
Accesul la locuințe rămâne un factor crucial în această ecuație. FT estimează că aproximativ jumătate din scăderea natalității în SUA și Marea Britanie, comparativ cu anii ’90, este cauzată de dificultatea tinerilor de a deveni proprietari și de faptul că mulți continuă să locuiască cu părinții. Lipsa unei stabilități locative duce la amânarea sau abandonarea planurilor de a întemeia o familie.
Un studiu inovator realizat de cercetătorii Nathan Hudson și Hernan Moscoso-Boedo de la Universitatea din Cincinnati face o legătură directă între utilizarea smartphone-urilor și scăderea natalității. Datele arată că regiunile din SUA și Marea Britanie unde tehnologia 4G a fost implementată prima dată au fost și primele afectate de reducerea numărului de nașteri.
Dispozitivele mobile au modificat radical modul în care tinerii interacționează, reducând socializarea față în față și încurajând relațiile ocazionale în detrimentul celor stabile. Acest model a fost observat în țări diverse, de la Franța și Polonia până la Mexic, Maroc sau Indonezia. În state precum SUA și Australia, declinul a început în 2007, odată cu ascensiunea smartphone-urilor, în timp ce în alte țări precum Iran sau Egipt, fenomenul s-a manifestat câțiva ani mai târziu.
Profesoara de economie Melissa Kearney consideră „foarte plauzibil” faptul că mediul digital modern a influențat profund relațiile romantice. Demograful Lyman Stone susține că rețelele de socializare schimbă așteptările tinerilor, iar găsirea unui partener necesită acum „filtrarea printr-o mulțime de oameni”. Această schimbare duce la respingere în rândul tinerilor care simt că partenerii nu se ridică la nivelul a ceea ce le-au „promis” rețelele de socializare.
Demografa finlandeză Anna Rotkirch asociază utilizarea intensă a social media cu probleme sexuale mai mari și dificultăți în stabilitatea relațiilor. Totodată, Alice Evans, profesoară la Universitatea Stanford, vorbește despre un „salt cultural” provocat de Instagram și TikTok, care schimbă aspirațiile tinerelor din societățile tradiționale mai repede decât se pot adapta bărbații.
Criza natalității pare să fie, așadar, un fenomen complex, care îmbină factori economici cu izolarea socială și transformarea culturală digitală. Publicația eleconomista.es notează că soluția nu ar consta doar în stimulente financiare, ci în provocarea de „a reuni o generație fracturată, izolata și frustrată” prin schimbarea obiceiurilor digitale.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
