Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara și actualul președinte al USR, a primit joi, 18 iunie 2026, o decizie mixtă din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Deși instanța supremă i-a respins recursul, menținând astfel raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) prin care s-a constatat un conflict de interese, judecătorii au acceptat solicitarea edilului de a sesiza Curtea Constituțională a României (CCR).
Potrivit minutei publicate de ÎCCJ, instanța a admis cererea formulată de Dominic Fritz pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a unor prevederi legale fundamentale în acest caz. Decizia de a trimite dosarul către CCR este definitivă și vizează dispozițiile art. 25 alin. (5) din Legea nr. 176/2010, coroborate cu art. 2537 pct. 2 din Codul civil.
Magistrații au considerat că argumentele ridicate de Fritz îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi analizate de Curtea Constituțională. Sesizarea se referă la modul în care aceste texte de lege au fost interpretate prin „considerentele de la pct. 54-63 din Decizia HP nr. 74/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție”. Excepția invocată de primar vizează o posibilă încălcare a articolelor din Constituție care reglementează separația puterilor în stat și rolul ÎCCJ în aplicarea unitară a legii.
Disputa juridică se concentrează pe termenul de prescripție a răspunderii în cazurile de conflict de interese și incompatibilitate. Articolul 25 din Legea 176/2010 stabilește aceste termene, în timp ce articolul 2537 din Codul civil prevede că prescripția poate fi întreruptă prin depunerea unei cereri de chemare în judecată.
Dominic Fritz a contestat constituționalitatea acestor reguli în forma interpretată de instanța supremă în 2020. CCR va trebui să stabilească dacă această interpretare respectă limitele constituționale. Chiar dacă sesizarea a fost trimisă către Curtea Constituțională, acest lucru nu suspendă efectele deciziei de joi. Înalta Curte a validat raportul ANI, menținând hotărârea anterioară a Curții de Apel Timișoara.
În acest moment, raportul ANI rămâne definitiv. Consecințele juridice, care pot include interdicția de a ocupa funcții eligibile sau impactul asupra mandatului de primar, urmează să fie analizate separat. Totuși, o eventuală decizie favorabilă a CCR în viitor ar putea schimba radical situația pe plan juridic.
Cazul se desfășoară acum pe două paliere diferite. Primul este cel administrativ, unde Fritz a pierdut procesul principal, iar al doilea este cel constituțional, unde se va analiza legalitatea normelor privind prescripția. Deși procesul principal este încheiat, o decizie a CCR prin care s-ar admite excepția de neconstituționalitate i-ar putea permite primarului să ceară revizuirea verdictului ÎCCJ.
Conform procedurii, dacă CCR admite excepția invocată într-o cauză, persoana vizată are la dispoziție un termen de 3 luni de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial pentru a solicita revizuirea hotărârii definitive. În acest scenariu, instanța ar trebui să verifice dacă textul declarat neconstituțional a fost cel care a determinat soluția finală.
Dacă CCR consideră neconstituțională interpretarea privind termenele ANI, Fritz ar putea argumenta că raportul a fost întocmit după expirarea termenului legal.
O decizie favorabilă la revizuire ar putea duce la anularea hotărârii definitive și, implicit, a raportului ANI.
Totuși, revizuirea nu este garantată automat, instanța având sarcina de a evalua dacă decizia CCR modifică fundamentul juridic al cazului.
În prezent, deși hotărârea ÎCCJ produce efecte imediate, drumul juridic nu este complet închis. Rezultatul de la Curtea Constituțională rămâne singura pârghie prin care Dominic Fritz ar putea obține rejudecarea dosarului de integritate.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
