Programul Guvernului Veștea: cine primește BANI GHEAȚĂ de la stat și ce se întâmplă cu TAXELE: Documentul EXPLOZIV care schimbă totul!
Astăzi, 18 iunie, premierul desemnat Adrian Veștea va prezenta în fața Parlamentului programul de guvernare pentru intervalul 2026-2028. Momentul este marcat de tensiuni majore în interiorul PNL, unde Ilie Bolojan se opune nominalizării propriului prim-vicepreședinte. În același timp, USR refuză susținerea unui executiv format alături de PSD, iar UDMR a ales să rămână în afara noului Cabinet.
CITEȘTE ȘI: Vestea momentului pentru toți șoferii! S-a aflat data când va fi gata Autostrada Sibiu-Pitești. E oficial!
Conform strategiei consultate de STIRIPESURSE.RO, Cabinetul Veștea își propune să continue linia de reforme trasată de Guvernul Bolojan, însă cu o structură axată pe patru piloni fundamentali: securitatea națională prin Programul SAFE, procesul de aderare la OCDE, ducerea la bun sfârșit a PNRR și maximizarea absorbției fondurilor europene.
Documentul mai poate suferi modificări, în condițiile în care votul pentru învestire ar putea avea loc joi seara.
Desemnarea lui Adrian Veștea de către președintele Nicușor Dan a declanșat o criză în PNL. Deși conducerea partidului, aflată sub influența taberei Bolojan, i-a solicitat să renunțe la mandat, Veștea a decis să continue procedura de învestire. În acest context, PSD se profilează ca principalul susținător al noului guvern. În schimb, UDMR a anunțat că nu va face parte din echipa ministerială, iar USR a respins participarea la o formulă politică susținută de social-democrați. Astfel, instalarea Guvernului Veștea depinde de voturile PSD, ale minorităților naționale și ale unor grupuri parlamentare restrânse sau parlamentari PNL.
Programul de guvernare pleacă de la o analiză severă a finanțelor publice, amintind de un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2025, cu o proiecție de 6,2% pentru anul 2026, valoare care plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol. Executivul își asumă reducerea acestui indicator prin eliminarea risipei, prioritizarea investițiilor și o colectare mai eficientă a veniturilor, subliniind că aceste măsuri reprezintă o necesitate pentru stabilitatea economică, nu o formă de austeritate.
Planul include o strategie de sustenabilitate fiscală pentru perioada 2026-2029. Orice creștere a cheltuielilor permanente va fi condiționată de spațiul bugetar existent și de respectarea țintelor asumate în fața partenerilor internaționali.
O prioritate majoră este scoaterea ANAF, a Direcției Antifraudă și a Autorității Vamale Române de sub influența algoritmului politic. Aceste instituții vor fi reorganizate și monitorizate prin indicatori de performanță stricți. Printre măsurile propuse se numără:
Securitatea națională va beneficia de 16,68 miliarde de euro prin Programul SAFE (Security Action for Europe). Aceste fonduri vor fi direcționate către dotarea Armatei, infrastructura cu dublă utilizare și relansarea industriei de apărare. Guvernul vede acest sector ca pe un motor economic capabil să genereze tehnologie și locuri de muncă. Totodată, se propune creșterea bugetului apărării până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli de bază.
Societățile de stat care înregistrează pierderi de mai mult de doi ani vor fi supuse unor audituri externe și vor primi ratinguri de performanță de la A la E. În funcție de rezultate, acestea pot fi restructurate, lichidate sau listate pe bursă. Programul prevede eliminarea numirilor politice și introducerea unor contracte de mandat cu bonusuri și penalități reale. Sunt vizate direct entități precum TAROM, Aeroportul Otopeni, ROMATSA, dar și companii din energie ca ELCEN sau Complexul Energetic Oltenia.
În domeniul muncii, se urmărește eliminarea formelor mascate de angajare prin PFA, microîntreprinderi sau drepturi de autor. De asemenea, este prevăzută o nouă lege a salarizării unitare în sectorul public. Pentru sprijinirea familiilor, programul introduce măsuri inedite:
Strategia pentru sănătate prevede reducerea cu 20% a numărului de paturi pentru spitalizare continuă până în 2030, punând accent pe prevenție și ambulatoriu. Medicii vor fi plătiți în funcție de performanță, iar personalul medical care lucrează în privat în timpul programului de la stat riscă desfacerea contractului de muncă. De asemenea, se vor intensifica controalele pentru a elimina concediile medicale fictive.
Guvernul Veștea își propune finalizarea autostrăzilor vitale, precum A1 Sibiu-Pitești, A7 Ploiești-Pașcani și A8 Târgu Mureș-Ungheni. În sectorul feroviar, se are în vedere achiziția a peste 100 de trenuri electrice și analiza unei linii de mare viteză București-Budapesta. În energie, accentul cade pe proiectul Neptun Deep pentru dublarea producției de gaze în 2027 și pe extinderea capacităților nucleare de la Cernavodă.
Pe plan digital, obiectivul este ca 5 milioane de români să dețină o identitate digitală până în 2027, iar jumătate din serviciile publice să fie complet digitalizate. Poșta Română ar urma să devină un „ghișeu universal” pentru servicii administrative.
În școli, se dorește generalizarea programului „Școală de la 8 la 17” și evaluarea profesorilor în funcție de progresul elevilor la examenele naționale. În administrația locală, proiectele prin „Anghel Saligny” și CNI vor fi reevaluate pe baza unor criterii stricte de utilitate și număr de beneficiari reali.
Obiectivul diplomatic major rămâne aderarea la OCDE în 2026 și intrarea în programul Visa Waiver. România vizează și un rol consolidat la Marea Neagră, inclusiv prin găzduirea unui Centru pentru Securitate Maritimă. În privința mediului, tăierile ilegale de păduri vor fi monitorizate prin sateliți, drone și inteligență artificială, iar datele despre calitatea aerului de la depozitele de deșeuri vor deveni publice în timp real.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
